A șaptea dimensiune

Cea de-a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat în Moldova se încheie cu rituala mazilire la 31 august 1749. În limbajul diplomatic al epocii, mazilirea unui fanariot avea două semnificaţii. Prima, adică sperietura tradiţională a împricinatului, avea rolul să-i amintească ce uşor îţi poţi pierde capul şi – de ce nu? – chiar averea dacă […]

În perioada interbelică, România devenise grânarul Europei. Conducătorii de atunci ai destinului naţiunii au transformat o ţară feudală într-un model de succes. Astăzi, din păcate, în anul centenarului, borfaşii coaliţiei PSD-ALDE-UDMR subminează şi sărăcesc până la spoliere ţara al cărei potenţial agricol poate hrăni peste 80.000.000 de locuitori! Trădare a interesului naţional, sabotaj şi rafting […]

Lumea s-a schimbat radical odată cu revoluţia informaţională ce evoluează, sub ochii noştri, de câteva decenii. Astăzi, putem vedea din faţa unul calculator (unui dispozitiv – device -, în general) imagini din orice colţ al lumii, lucru de neimaginat în urmă cu nişte zeci de ani. Mai mult, putem vedea schimbările produse pe planeta noastră, […]

Aşa cum cititorul probabil se aşteaptă, în lungul lanţ de rubedenii ale domnului decedat se afla, bineînţeles, un frate. Ioan, fratele lui Constantin Mavrocordat, a ştiut să se plaseze la momentul potrivit în raza vizuală a vizirului care, prin numirea domnitorului pe criteriul pungilor de icosari, garanta principiul democraţiei în ţările române. Dacă e să […]

S-ar putea să ne dorim a avea un clip video de pe YouTube pe propriul nostru hard disk, în ideea de a-l folosi ulterior, atunci când suntem offline, de exemplu. Există diverse motive pentru care vrem să facem download unui fişier video de pe YouTube, dar motivul e mai puţin important în cazul de faţă. […]

În năucitoarea serie a uimitoarelor măsuri luate de Constantin Mavrocordat în timpul celei de-a doua domnii moldoveneşti un loc aparte îl are poliglotismul clerical impus sau, în traducere normală, obligarea popilor să pună burta pe carte. În viziunea mavrocordată, însă, cartea trebuia numaidecât să aibă slovă grecească, slavonească, latinească şi mai cu seamă arăpească, deoarece […]

Pe măsură ce rămânea viu, în contra curentului de epocă, Constantin Mavrocordat îşi sporea palmaresul de domn fanariot, adăugând noi şi noi mandate alternative în cele două ţărişoare româneşti în care obişnuiau turcii să-l numească. A doua lui domnie în Moldova s-a succedat imediat celei din Ţara Românească, adică în anul 1741. Urcarea pe tron […]