A şaptea dimensiune pe Facebook (CCXXVIII)

luni, aprilie 26, 2021 19:35

Eroi, 198911 ianuarie 2019

29 ani. Nu am uitat

Acum 29 ani niște nebuni au avut curajul să protesteze la Timișoara împotriva cancerului comunist care se lipise atât de bine de România. Tineri nebuni au avut curajul să moară pentru libertate, stând neînarmați în fața tancurilor și a mitralierelor în spatele cărora se aflau frații lor români ce au ales să respecte ordinele și să tragă.

Revoluția apoi ne-a fost furată. De Iliescu, de Roman, de generalul Militaru, de KGB ce degrabă au aservit România noii orientări sovietice (nu vă imaginați amețeala lui Iliescu la căderea URSS; amețeală de scurtă durată însă).

Despre câțiva dintre ei puteți citi în cartea generalului (încă denumit „trădător” tocmai de comuniştii trădători de neam şi ţară) Pacepa, „Orizonturi Roșii”, publicată înainte de 1989, și puteți afla cum erau ei aserviți KGB-ului. Ba chiar și cum au fost racolați.

Toți securiștii de-atunci cărora pentru câteva zile le-au tremurat fundurile murdărindu-și chiloțeii au ajuns astăzi bine. Ei și copiii lor conduc firme puternice ce derulează contracte păguboase cu Statul (păguboase pentru stat, nu pentru ei). O parte dintre ei nu mai sunt printre noi – au murit fără judecată pământească, dar își vor primi probabil o altfel de judecată.

Însă istoria trebuie scrisă corect. Așa cum a fost ea. Punând în lumină ce ei au încercat și încearcă să ascundă. La 29 ani de la Revoluție, încă așteptăm ca TOATE dosarele Securității să fie făcute publice. TOATE. Toate cele care nu au fost distruse mai precis.

Nu vom putea niciodată să construim ceva sănătos pe o fundație putredă. Trebuie să știm cine au fost eroi cu adevărat și cine au fost șobolanii comuniști. Trebuie să îi cunoaștem pe toți. Vrem dreptate.

Până atunci, poate astăzi vă găsiți un minut sau două minute pentru a spune o rugăciune în memoria celor care și-au dat viața în acele zile. Sunt adevăratele valori ale istoriei moderne a poporului român. De la ei am avut de învățat despre curaj, nebunie, determinare și sacrificiu. Chiar dacă sunteți atei și gândul unei rugăciuni nu vă surâde, gândiți-vă măcar pentru un minut sau două la ei, și la ce au făcut.

Citeşte şi articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu