A şaptea dimensiune pe Facebook (LI)
joi, septembrie 17, 2020 11:26
12 martie 2018
Ciuma rosie este urmasa comunistilor care ne-au sfartecat tara, ne-au izolat de lumea civilizata, ne-au tinut in intuneric, in frig, infometati (cu painea, uleiul, zaharul, carnea la cartela), traind terorizati de securisti (teama ca vom fi turnati de cineva la Securitate era omniprezenta) etc.
Si cu toate astea mai primesc mesaje de la bolsevici care-mi reproseaza ca „noi” (?) nu am facut nimic dupa 1989.
Imi vine sa urlu si sa strig: CARE NOI? Romania a fost condusa, dupa 1989, de comunistii din esalonul al II-lea, la fel de ticalosi, la fel de inumani, la fel de prosti ca si cei din primul esalon.
Raman la parerea ca cel mai mare rau posibil pentru aceasta tara este prezenta in mintea multor gunoaie a certitudinii ca SISTEMUL CRIMINAL COMUNIST a fost bun.
Bai nenorocitilor, daca a fost bun, cum va explicati ca romanii pleaca la munca in tari capitaliste, unde au o viata buna si nu vor sa se mai intoarca, si nu merg sa munceasca in Coreea comunista?
Jeguri ordinare, ati merita deportati in Siberia, cum facea comunistul Stalin cu cei care nu credeau in „binele comunist”.
Dar chiar nu pot scapa de rahati rosii ca voi nici pe Facebook, inventie capitalista?
Despre comunişti
Deşi au promovat austeritatea marxistă, au trăit în opulenţă.
Deşi se erijau în protectori ai clasei muncitoare, au exploatat-o în beneficiul lor.
Deşi hrăneau visuri de mai bine pentru oamenii obişnuiţi, au coborât viaţa lor la nivelul obişnuinţei de a trăi într-un coşmar tras la indigo.
Pentru cei mulţi au interzis „ocupaţiile burgheze” precum echitaţia, golful, jocurile de societate etc., însă ei le consumau fără restricţii.
În timp ce proletariatul se chinuia să prindă o viză de Bulgaria să treacă Dunărea la Ruse, ei deţineau paşapoarte şi călătoreau fără oprelişti.
Progeniturile lor şi clienţii ideologici primeau burse în Occident în timp ce copiii proletaritatului nu puteau trimite o banală scrisoare în străinătate fără verificări riguroase. Totul se decidea într-o singură unitate poştală, din Bucuresti, vis-a-vis de Sala Palatului.
În timp ce noi făceam foamea optzecistă, ei se bucurau de serviciile Gospodăriilor de Partid. Şi dacă aveai cutezanţa să ceri drepturi egale în statul muncitorilor şi ţăranilor, ei, toţi aceşti stăpâni ai vieţii tale, îţi arătau penitenciarul, lagărul de muncă, după ce treceai prin filtrul torturii fizice.
Ei, toţi aceştia, sunt astăzi stăpânii politici ai României, de peste 30 de ani.
In imaginea de mai sus putem vedea „binele comunist” in toata splendoarea lui: cozile la alimente (bucuria ca ai pus mana pe doua sticle de ulei).
Citeşte şi articolele:
