Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania

duminică, decembrie 14, 2008 17:10
Posted in category Iliescu KGB

Ion Iliescu (stanga) si Nicolae CeausescuCONGRESUL AL V-LEA P.C.d.R. DE LA GORIKOVO (1931): ALEXANDRU ILIESCU DEVINE MEMBRU AL COMITETULUI CENTRAL, RAMANANAD PATRU ANI IN U.R.S.S.

In acest context antiromanesc de subminare continua a Romaniei si de actiuni planificate, de dezmembrare a statului romanesc reintregit in urma Tratatului de la Versailles, desfasurate de Komintern, F.C.B. si organizatiile lor de spionaj si terorism KVD, GRU, „DRO”, Zacordat), prin intermediul Partidului Comunist din Romania – trebuie analizat si aportul familiei lui Ion Iliescu, in primul rand al tatalui sau, Kominternistul Alexandru Iliescu, la indeplinirea obiectivelor Komintern-ului si Moscovei in Romania din anii ’30 -’40. Se va intelege astfel, mult mai bine, de ce fostul presedinte al unei Romaniei postcomuniste, Ion Iliescu, a avut tot interesul sa-si rescrie – prin omisiune – biografia si sa ascunda romanilor intre multe altele, si faptul ca tatal sau s-a refugiat in U.R.S.S. In 1931, unde a luat parte (sub pseudonim) la lucrarile Congresului al V-lea al P.C.d.R., desfsurate la Gorikovo (langa Moscova), si la care a fost ales membru in secretariatul C.C. al P.C. d.R., ramanand apoi patru ani in U.R.S.S.. Altfel spus, inainte ca Ion Iliescu sa devina secretar cu propaganda si membru in Comitetul Politic Executiv al P.C.R., Alexandru Iliescu – tatal sau – devenise in 1931, in U.R.S.S., membru al Secretariatului C.C. al P.C.d.R., sectia romana a Komintern-ului. Si, inainte ca Ion Iliescu sa aiba „marea bucurie de studia in U.R.S.S.”, timp de cinci ani (1950-1955), Alexandru Iliescu avusese marea bucurie de a trai in U.R.S.S., ca membru al conducerii P.C.d.R., vreme de patru ani, intre 1931 si 1935. Un drum inceput, cum am mentionat, de bunicul Vasili Ivanovici, bolsevic urmarit de Okhrana tarista, refugiat din acest motiv in Romania prin 1895, conform documentatiei publicate de Lumea libera. Adevarul istoric al biografiei lui Ion Iliescu difera de telenovela pe care fostul presedinte al Romaniei o recita atunci cand vine vorba de relatiile stravechi ale familiei sale cu Moscova. In telenovela, Alexandru Iliescu este fochist, mecanic de locomotiva, lider sindical, membru P C.R., persecutat de autoritati (arestat, judecat si condamnat), pentru a fi eliberat la 23 august 1944, cu sanatatea zdruncinata, decedat apoi in urma unui atac de cord. Nici o vorba insa despre Gorikovo si cei patru ani petrecuti in U.R.S.S.! Care este adevdrul istoric in ceea ce ii priveste pe tatal lui Ion Iliescu, ce rol ajucat acesta in Romania, ne spun unele documente.

Congresul al V-lea al P.C.d.R. a fost pregatit de un secretariat provizoriu, care era format din urmatorii: Elena Filipescu-Fffipovici, Eugen Iacobovici, Paul Goldstein, Timotei Marin, Solomon Tinkelman-Timov, Constantin Parvulescu, Moscu Kolin (Gh. Stoica), Alexandr Danieluk-Stefanski (Gorn). La lucrarile congresului, desfasurate in U.R.S.S., la Gorikovo (langa Moscova), intre 3-24 decembrie 1931, au fost convocati sa participe 38 de membrii ai P.C.d.R., toti sub pseudonim.
lata si numele conspirative ale delegatilor la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo:
1. Alexandrescu – Grosnev Gheorghi
2. Artur – Topa Mihai
3. Ardeleanu – Goldberger Nicolae
4. Aurel – Aladar Imre
5. Balog – Fodor Stefan
6. Braun – Halitki Emil
7. Busuioc – Lazar Aron (Alexandru Buican)
8. Corneliu – Grun I. Nicolae
9. Costache – Dubinski, Moise Abraham
10. Cristea – Encsel Mauriciu
11. Covaci – Schultzberger Olga
12. Florea – neidentificat
13. Furnica – Botnar Profiri Stefanovici
14. Ghita – Breiner Bela
15. Georgescu – Chelerman Dumitni
16. Gorn – Stefanski-Danieluk, Alexandr
17. Iepure – neidentificat
18. Ignat – Iliescu Alexandru
19. Ionel – Popescu Gheorghe-Otelaru
20. Marinescu – neidentificat
21. Mihai – Pehlivanov Gheorghi (Petre Gheorghe)
22. Mihalcea – Patrascanu Lucretiu
23. Morozov – neidentificat
24. Niculescu – Vexler Carol-Talmazan
25. Paraschiv – Ducu Stefan
26. Pavel – Goldstein Dori
27. Radu – Borila Petre
28. Socolov – Finchel Iosif
29. Smaranda – Filipescu-Filipovici Elena (Maria Ciobanu)
30. Stejar – Avramescu David
31. Tatarascu – Marin Timotei
32. Toma – S. Tinkelman-Timov
33. Teodorescu – neidentificat
34. Maghiar – Fazecas Andras
35. Vifor – Iacobovici Eugen
36. Vasilescu – Grofu Dumitru
37. Verzeanu – Bucur Nicolae
38. Zamfirescu Zoe – Ecaterina Arbore-Ralli

Arhiva C.C. al P.C.R., fond l, Dosar 33/1931, prezinta cateva date statistice interesante privind compozitia nationala, sociala si profesionala (gradul de scolarizare) al participantilor la Congresul al V-lea de la Gorikovo, astfel:

COMPOZITIA NATIONALA: Romani 10 (dintre care unul evreu); unguri 8 (4 evrei); bulgari 2; ucrainieni 3; evrei 1.
NIVELUL DE STUDII: cu o scoala superioara (facultate) 2; cu liceu 2; cu patru clase 20; (restul participantilor nu si-au declarat studiile).
COMPOZITIA SOCIALA: muncitori 18(75%); inteleetuali 2; revolutionari de profesie 2; tarani 1; fara profesie, restul. Menlionam¬ca Alexandru Iliescu „Ignat” s-a inscris drept muncitor, desi atunci cand a fugit in U.R.S.S. el avea o bacanie; asadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre.
SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARATI: metalurgisti 10; ceferisti 2; constructori 1; tabacari 3; tamplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarati, nici unul nu lucra, in acel moment, in vreo intreprindere. Ultimii doi ceferisti fusesera concediati in urma arestarilor de la 1 august1931.
Din partea Komintern-ului, lucrarile au fost conduse de Bela Kuhn (Schlosser), fostul secretar al lui Lenin, conducatorul revolutiei bolsevice din Ungaria (1919), inabusita de Armata Romana si care, evident, nutrea din acest motiv nu chiar cele mai bune sentimente fata de Romania si de Romani. Tot din partea Komintern-ului, la lucrarile Congresului al V-lea P.C.d.R. au mai participat Gheorghi Dimitrov, D. Z. Manuilski si Matias Rakoezi (viitorul dictator stalinist al Ungariei, pana la criza din 1956).
Conform unui raport SSI (Serviciul Special de Informatii), Alexandru Iliescu Ignat – ca si ceilalti delegati la Congresul al V-lea – au plecat din Romania mai intai in directia Berlin (Romania nu avea relatii oficiale cu U.R.S.S.), unde ii s-au retinut pasapoartele romanesti si li s-au inmanat alte documente de identitate, cu care au intrat in U.R.S.S..
In cadrul Komintern-ului exista un departament special – Departamentul pentru Relatii Internationale – care asigura deplasarea agentiIor sai, ca si transferurile de informatii si valuta. Departamentul includea, intre altele, si o asa-numita sectie tehnica, specializata in procurarea de pasapoarte false. Pina in 1933, cand Hitler a venit la putere in Germania, serviciul extern al Departamentului pentru Relatii Internationale, din cadrul Komintern, avea sediul la Berlin. Acest serviciu extern procura fondurile necesare pentru deplasarea emisarilor secreti ai Komintern ori pentru delegatiile partidelor comuniste care participau la congresele de la Moscova. Acesta a fost si cazul Kominternistilor din Romania printre care Alexandru Iliescu (Ignat) care, in 1931, s-au deplasat clandestin la Congresul al V-lea al P.C.d.R., de la Gorikovo (langa Moscova), via Berlin.

La Berlin, Alexandru Iliescu Ignat si ceilalti Kominternisti romani au primit o mica bucata de stofa, pe care si-au cusut-o in interiorul pantalonilor, in care se afla ascunsa urmatoarea atestare pentru autoritatile vamale sovietice: Legitimatie. Tovarasul este reprezentantul P.C.d.R. la Congres. Are aprobare pentru o suma de pana la 20 de dolari.
Legitimatiile ascunse in bucata de stofa semnata de secretarul Departnentului pentru Relatii Internationale al Komintern, erau opera unui anume Fritzmann. Delegatia Kominternisiilor Romani, printre care si Alexandru Iliescu Ignat, a ramas pentru cateva zile la Berlin, inainte de a se deplasa catre granita sovietica. Tuturor membrilor li s-au inmanat pasapoarte false, care sa le ateste calitatea de oameni de afaceri. Acest gen de pasapoarte erau.procurate de la un functionar elvetian din Bale, Max Habijanic, care percepea pentru activitate un ciubuc de o suta de franci elvetieni lunar.

In 1932, Kominternul a transferat sediul sectiei externe de la Berlin, la Paris, care a devenit astfel placa turnanta a activitatilor sale operative din strainatate. Sefa sectiei externe de la Paris a fost, intre 1932-1937, elvetiana Lidia Dubi iar sectia a fost codificata, in mesajele Komintern, drept Punctul 20.
Mai trebuie precizat si un alt detaliu telmic. Sectia de la Berlin a Komintern era incadrata cu agenti GPU (din 1934, NKVD), care au insotit delegatia Kominternistilor Romani – deghizati in oameni de afaceri, pana la granita sovietica.
Pe teritoriul U.R.S.S., Alexandra Iliescu Ignat si ceilalti oameni de afaceri romani au avut dreptul la maximum 20 de dolari, bani de buzunar.
Intreg Congresul al V-lea a fost dominat de chestiunea nationala, mai exact de acuzatiile aduse de Komintern conducerii P.C.d.R. de a nu exploata momentul de criza economica (marea criza din 1929-1933, care lovise si Romania), pentru a trece la actiuni insurectionale, conform „Planului Kolarov”, in scopul Dezmembrarii Romaniei, stat considerat de Komintern format prin anexiuni teritoriale, de tip imperialist. Cateva citate din luarile de cuvant sunt cat se poate de semnificativ asupra opticii Komintern-ului asupra chestiunii nationale si asupra minoritatilor din Rominia.

Gheorghi Dimitrov: „Dupa razboi [primul razboi mondial n.n.] in decursul unui sir de ani, nu am vazut ca proletariatul natiunii dominante din Romania sa fie mobilizat impotriva ocupatiei unor regiuni straine, impotriva asupririi popoarelor din Dobrogea, Basarabia, Bucovina, Transilvania.” (Arhiva C.C. al P.C.R., fond 1, mapa 333 din 1931, fllele 844-845).
Bela Kuhn: „Noi nu trebuie sa punem problema autonomiei, noi ne vom calauzi dupa lozinca noastra de baza “a autodeterminarii.” (Loc. cit. fila 862)
Rezolutia adoptata la incheierea Congresului al V-lea, redactata de Bela Kuhn – la care a aderat Alexandru Iliescu, ales cu acest prilej membru in noul secretariat C.C. al P.C.d.R. – specifica in problema chestiunii nationale urmatoarele:

„Romania contemporana nu reprezinta prin sine o unire a tuturor Romanilor, ci un stat tipic cu multe natiuni, creat pe baza sistemului pradalnic de la Versailles, pe baza ocuparii unor teritoni straine si pe baza inrobirii unor popoare straine. Burghezia si mosierimea din Romania, infaptuind propriile lor planuri imperialiste si indeplinind, totodata, insarcinarea puterilor imperialiste din Europa de a crea la Nistru un avanpost contra U.R.S.S., au cucerit Basarabia, Transilvania, Bucovina si Banatul si supun unei asupriri nationale nemaipomenite si unei exploatdri semicoloniale pe cei 8 milioane de moldoveni, unguri, rusi, ucraineni, bulgari, nemti, turci si altii.” (Biblioteca Academiei Romine, Arhiva Istorica, Cota Ab XIII-3).
Conform insa recensamantului din 1930, Romania prezenta urmatoarea structura minoritara, raportata la un numar total de 18.057.074 locuitori: 7,9% maghiari; 4,1% germani; 2,3% rusi; 2% bulgari; 3,2% ruteni si ucraineni; 4% evrei; 0,9% turci; 0,3% cehi si slovaci; 0,3% sarbi, croati, sloveni; 1,5% tigani; 1,6% alte minoritati.
La Congresul al IV-lea al P.C.d.R. – desfsurat la Cingujevo, langa Harkov; intre 28 iunie si 7 iulie 1928 – se afirmase ca in Romania existau 6 milioane de minoritari. Cum observam, in numai 3 ani, la Congresul al V-lea al P.C.d.R., minoritarii sporisera cu 2 milioane, ajungand la cifra de 8 milioane, conform lui Gheorghi Dimitrov.

„MAFIA BULGARA” DIN P.C.d.R., CONDUSA DE BORIS STEFANOV, A ALCATUIT LISTA DE EPURARI A COMUNISTILOR ROMANI DIN U.R.S.S.

La Congresul al V-lea al RC.d.R., Alexandru Iliescu „Ignat” a devenit membru al Comitetului Central, organism care inlocuia astfel vechiul secretariat. In Biroul Politic, alaturi de Alexandr Danieluk-Stefanski „Gorn” (un polonez), au mai intrat Eugen lacobovici „Vifor”, Elena Filipescu-Filipovici „Smaranda”, Emil Halitki „Braun”, Vanda Nicolski (Seiva Averbuch) si altii. In decembrie 1934 – dupa asasinarea lui Kirov, ordonata in realitate de Stalin – incep marile epurari, care se vor intinde intre anii 1935-1938 si care vor lovi, intre altii, si pe membrii conducerilor partidelor comuniste, aflate in U.R.S.S.. Nu si pe Alexandru Iliescu, deoarece, in decembrie 1934, Boris Stefanov – sustinut de Gheorghi Dimitrov, un favorit al lui Stalin, – este numit secretar general al P.C.d.R.. Element fanatic, bulgar de origine, Boris Stefanov se va inconjura de o veritabila mafie bulgareasca cu ajutorul careia, cum am aratat, va trece pe listele de epurari toate conducerile P.C.d.R., de dupa mai 1921. Alexandr Danieluk- Stefanski „Gorn”, de pilda, va fi in primul lot de executie. In anii urmatori vor fi executati in U.R.S.S., pe baza listelor intocmite de Boris Stefanov si de gasca sa, urmatorii:

Elena Filipescu-Filipovici
Al. Dobrogeanu Gherea
Dumitru Grofli
Jaques Konitz
Marcel Pauker
Eugen Rozvan
Timotei Marin
linre Aladar
Dori Goldstein
Manea Erlich
Moise Dubinski
Alter Zalic
I. Dic-Dicescu
Elek Koblos
Leon Lichtblau
Gelbert Moscovici si multi altii.

Ceva mai norocosi, altii vor fi deportati ani de zile.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.
Tags: ,

5 Responses to “Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania”

  1. Adolescentul Ion Iliescu pune umarul la sovietizarea Romaniei | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 29th, 2015 at 20:18

    […] Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania […]

  2. Tanarul Ion Iliescu in slujba comunismului sovietic | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 30th, 2015 at 8:11

    […] Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania […]

  3. Ion Iliescu trimis la studii in URSS | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 30th, 2015 at 8:25

    […] Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania […]

  4. Ion Iliescu a contribuit direct la mecanismul terorii comuniste | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 30th, 2015 at 8:44

    […] Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania […]

  5. Iliescu Ion, cartita KGB-ului | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 31st, 2015 at 9:15

    […] Tatal lui Ion Iliescu, propagandist de frunte al URSS in Romania […]

Adauga un comentariu