A șaptea dimensiune

Vlaicu Vodă s-a urcat pe tronul Ţării Româneşti în 1364 şi nu s-a mai dat jos până în 1377, cu toate că urmaşul său, Radu I, şi-a început domnia încă din 1373. Doar n-o să stăm noi acum să descâlcim meandrele concretului, deoarece cazuri din astea s-au mai văzut. Bunăoară, chiar în secolul trecut, tovarăşul […]

Pe la 1436, ţăranii cu domiciliul stabil în Transilvania îşi vedeau în general de treabă. Asta până când, spre sfârşitul anului, marea nobilime s-a gândit că domiciul ăsta degeaba-i stabil dacă nu e şi fix şi degeaba-i fix dacă nu-i forţat. În plus, cum în situaţia asta intra în dicţionar cuvântul “iobagi”, nobilimea s-a gândit […]

Radu de la Afumaţi a domnit puţin după Radu cel Frumos, într-un moment în care Ţara Românească pendula între metafizică şi paşalâc. Provenind, printr-o coincidenţă, chiar din comuna Afumaţi (sectorul agricol Ilfov), Radu de la Afumaţi s-a suit pe tron prima oară în 1522, fiind împins de boierime, şi s-a dat jos în 1523, fiind […]

Militarii din Ministerul de Interne (pe atunci armata avea caracter obligatoriu) Realitatea contemporană, dar mai ales intelectuală şi psihologică a Ministerului de Interne este jalnică (era în ianuarie 1999 – n.m.), dacă nu cumva dezastruoasă. Majoritatea cadrelor de conducere din top sunt, ca s-o spunem pe şleau, nişte onorabili burtoşi, corupţi până în plăsele, foşti […]

La această oră (era sfârşit de ianuarie 1999 – n.m.) avem suficiente date să putem afirma că “revolta populară” (mineriada din ianuarie 1999 – n.m.) a fost altoită cu o încercare de lovitură de stat a stângii. Această aşa-zisă stângă (PRM, PSM = Partidul Socialist al Muncii, înfiinţat de bolşevicul Ilie Verdeţ, fost prim-ministru în […]

Era în ianuarie 1999. Ajunşi, har Domunului, cu craniile întregi, la ceasul bilanţului, gânditorii din redacţia revistei “Academia Caţavencu”, au organizat simpozionul cu tema “Mineriada – încotro”. Am reţinut, pentru gânditorii care ne citesc, câteva dintre ideile mai frapante sau, dacă “frapant” sună prea traumatizant, mai izbitoare. Capitolul I Despre suferinţele şi revoltele minerilor în […]

Comunismul avea trei clase sociale mari, din care numai una lată: muncitorimea. Aceasta, la rându-i, se compunea din pături, cuverturi şi carpete. Când societatea trebuia definită altfel decât prin limbajul ales al manutanţei, se recurgea la cel botanic. Minerii n-au fost niciodată mai mult decât o ramură. În marea lor majoritate, moldoveni alungaţi de sărăcie […]