A șaptea dimensiune

Atunci când toată lumea se pregătea de sărbătorile de iarnă 2012, USLamiștii modificau prin ordonanță de urgență Legea educației națioanale, mai precis Legea 1/2011. Ordonanța de urgență respectivă, nr.92/18 decembrie 2012, este semnată de Victor-Viorel Ponta, prim-ministru, și contrasemnată, printre alții, de plagiatoarea Ecaterina Andronescu, în calitate de ministru al educației, cercetării, tineretului și sportului.

Haideți să vedem ce au modificat USLamiștii prin respectiva ordonanță de urgență. Prima modificare se referă la art. 66, articol care în Legea 1/2011 avea următorul conținut:

Art. 66. — (1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învățământul primar, 25 de ore pe săptămână la învățământul gimnazial și 30 de ore pe săptămână la învățământul liceal. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare și evaluare, cât și pentru învățarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conținuturilor predate, conform prezentei legi.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), numărul maxim de ore poate fi depășit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne, a istoriei și tradiției minorităților naționale și a învățământului bilingv.
(3) În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învățământului obligatoriu și de 70% în cele de la nivelul liceului.

Ordonanța plagiatorului Ponta aduce următoarea formă art.66, primele trei paragarafe:

(1) Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(2) În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.
(3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.

Ce observăm? A dispărut numărul maxim de ore, pentru fiecare ciclu de învățământ, la paragraful (1), precum și ponderea disciplinelor obligatorii din paragraful (3). A apărut, însă, acel procent de 25% pentru adaptarea la situațiile locale.

Urmează articolul 85, alin. (2), ce avea forma originală:

(2) Statul subventioneaza toate costurile aferente frecventarii liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum si pentru cei care frecventeaza scolile profesionale. Modalitatea de subventionare se stabileste prin hotarare a Guvernului, initiata de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.

Modificat, acesta arată astfel:

(2) Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din mediul rural sau din grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează şcolile profesionale. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Care este deosebirea? Nici una.

Mai departe, art.104, alin. (2) avea forma originală:

(2) Finantarea de baza se asigura din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugata si alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru urmatoarele categorii de cheltuieli:
a) cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizatiile si alte drepturi salariale in bani, stabilite prin lege, precum si contributiile aferente acestora;
b) cheltuielile cu formarea continua si evaluarea personalului;
c) cheltuielile cu evaluarea periodica interna a elevilor;
d) cheltuielile materiale si pentru servicii;
e) cheltuielile cu intretinerea curenta.

După modificare, acesta arată astfel:

(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per elev/preşcolar:
a)cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b)cheltuieli cu pregătirea profesională;
c)cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d)cheltuieli cu bunuri şi servicii.

Din nou s-ar pune întrebarea ‚Care-i deosebirea?’.

Și se continuă în acest mod. Unde era urgența? Chiar dacă sunt urmașii bolșevicilor, USLamiștii nu au avut curajul să modifice art.18, alin. (2), având următoarea formă:

(2) La solicitarea scrisa a elevului major, respectiv a parintilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. In acest caz, situatia scolara se incheie fara disciplina Religie. In mod similar se procedeaza si pentru elevul caruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat conditiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina.

Adică tu sau eu, dacă avem un copil, statul laic ți-l înscrie obligatoriu la cursul de religie, fără să te întrebe nimic pe tine, umil contribuabil, dacă ești sau nu de acord cu aceasta, apoi tu, fraier ce mai crezi în libertatea de gândire, trebuie să umbli cu cererea în mână pentru a-ți scoate copilul din mâinile Bisericii, ce vrea să-l îndoctrineze.

Și dacă nu stiați, învățământul de 12 clase va deveni obligatoriu până cel mai târziu în 2020. Cu alte cuvinte, statul român ce nu reușește să platească medicii, profesorii sau să achite pensiile, va face din toți analfabeții absolvenți de liceu, cu 1 la Bacalaureat, viitorii șomeri și apoi asistați social din România. Iar tembeliziunile vor prezenta în continuare scene horror din liceele românești, acolo unde ajung, fără voia lor, și cei care cu greu pot lectura un text format din 20 de cuvinte. Și în acest fel șansele ca USLamiștii să câștige următoarele alegeri cresc, doar nu-si imaginează cineva că-n România chiar liceul produce altceva decât ceea ce vedem zi de zi. Îmi povestea un profesor de matematică de la Liceul Darabani (Botoșani) despre situația elevilor unei clase de-a noua, în toamna lui 2012: din toată clasa doar 5 (cinci) știau bine tabla înmulțirii, 3 (trei) o știau parțial, iar restul erau zero. Hai că-i frumos învățământul obligatoriu de 12 clase în România. Știți cât costă un elev de liceu? Aproximativ 2.500 lei/luna (costul standard). Pentru un 1 (unu) la Bacalaureat nici nu-i mult.

Citeste si articolele:

• Cum au distrus PSD-istii invatamantul din Romania
• Din 2013, se dă liber la fraudat examenele de sfârşit de ciclu
• În România, educaţia se dezbracă de ‘prejudecăţi’
• Simpatiile comuniste domină sistemul educaţional din România
• Rectorul Universităţii ‘Spiru Haret’ provine din fosta nomenclatură comunistă