Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X)

sâmbătă, octombrie 13, 2018 11:33
Posted in category Mass-media

ReligieBanii n-aduc izbăvirea

Tânărul şi preafericitul (era aprilie 2002 – n.m.) ÎPS Teofan Savu, succesorul dispărutului mitropolit al Olteniei, s-a ferit până acum să facă vreo modificare la canoane – însă în ce priveşte treburile lumeşti şi, în special cele contabiliceşti, şi-a făcut propriile ritualuri financiare, pentru care va avea de dat multă socoteală la Judecata de Apoi, dacă nu chiar şi la Garda Financiară.

Astfel, el vinde creştinului lumânări la un preţ de 120.000 lei (vechi – n.m.) per kilo, când de fapt costurile de producţie nu depăşesc valoarea de 23.000 la aceeaşi cantitate – vina pentru superevaluare aparţinând într-o oarecare măsură şi cuviosului Teoctist (patriarh, predecesorul lui Daniel, actualul patriarh al BOR; Teoctist mai este cunoscut şi ca “demolatorul de biserici” deoarece a acceptat demolarea bisericilor de către comunişti, înainte de 1989 – n.m.), care a dat dezlegare la 150.000 lei per kilogram.

Calendarele de perete sunt şi ele o sursă serioasă de venituri pentru BOR – şi destul de greu de contabilizat -, diferenţa dintre preţul de realizare şi cel de vânzare fiind de 17.000 de lei la bucată.

Cum planul de venituri al Mitropoliei este de juma’ de miliard pe an, rămâne la aprecierea lui Teofan dacă şi mai ales cum să înregistreze banii care se strâng peste.

Un grup de heruvimi cu studii de contabilitate la bază ne-au informat că, annual, Mitropolia Olteniei cheltuie pe maşini de lux (era în 2002; vă daţi seama ce este astăzi! – n.m.) şi benzină un miliard de lei, sumă absolut trebuitoare vizitelor în toate colţurile de rai de pe acest pământ.

Bucătăria Arhiepiscopiei înghite şi ea vreo 250 de milioane pe an, pentru a asigura hrana trupească înfometatelor suflete ale lui Teofan şi câtorva măicuţe care mănâncă la locul de muncă. Desigur, nu-i un păcat a mânca, cel puţin pe lumea asta, dar e tare ciudat că, de exemplu, pe teritoriul oraşului Craiova Mitropolia nu a aşezat nici măcar o masă caritabilă, pentru cei nevoiaşi. În schimb, telefonia mobilă a duhovnicului îi costă pe enoriaşi încă 450 de milioane anual, fiindcă legătura cu raiul se taxează în valută (aşa era telefonia mobilă în 2002 – n.m.) indiferent de tipul abonamentului. (“Academia Caţavencu”, nr. 541/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X)”

  1. Vincenţiu Ploieşteanu – de la postura de „madam Vornicescu” la funcţia de episcop al Sloboziei şi Călăraşilor | A șaptea dimensiune says:

    noiembrie 24th, 2018 at 18:49

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X) […]

  2. Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XIX) | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 28th, 2019 at 7:36

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X) […]

  3. Un episod din jaful pădurilor româneşti: mitropolitul Olteniei a jefuit câteva mii de hectare de pădure | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 28th, 2019 at 19:25

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X) […]

  4. În 2003, ca şi astăzi, Biserica Ortodoxă Română (BOR) era curva politicienilor corupţi, hoţi şi mafioţi | A șaptea dimensiune says:

    august 7th, 2019 at 10:30

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (X) […]

Adauga un comentariu