Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XV)

marți, ianuarie 8, 2019 11:21
Posted in category Mass-media

ReligieTribul gaborâţilor de la Teologie

Până mai ieri (era anul 2002 – n.m.), Adrian Gabor a fost lector la Teologie. În toamna asta (toamna anului 2002 – n.m.) a creat la secţia de istorie două posturi de conferenţiar: unul la catedra de Istoria Bisericii Române pentru preotul Emanuel Băbuş şi altul la catedra de Istoria Bisericii Universale, pentru el însuşi.

Emanuel este nepotul arhimandritului Grigorie Băbuş de la mănăstirea Antim, directorul bibliotecii Sfântului Sinod şi prieten intim al patriarhului (Teoctist – n.m.). Tovărăşia dintre Grigorie şi Teoctist s-a cimentat în timpul rebeliunii legionare din ianuarie 1941, când cei doi au devastat sinagoga “Începutul Ştiinţei” de pe strada Antim.

Grigorie a intervenit la patriarh ca să-l aducă în facultate pe nepotul său Emanuel şi să-l hirotonească preot la biserica Sfântul Ilie Gorgani, un puternic centru filolegionar.

Acum, Gabor aşteaptă să fie recompensat şi el cu o biserică, pentru faptul că a sprijinit ascensiunea lui Emanuel Băbuş.

La admiterea din 1997, împreună cu Coman şi Necula, pe atunci prodecani, Gabor a furat din facultate mai multe teze de admitere măsluite, pe care le-a xeroxat la mediatizatul diacon Nuţu Anghelina (fost candidat la Preşedinţia României – n.m.) şi le-a publicat în presa cotidiană. Gestul a avut o singură motivaţie: să-l compromită pe profesorul Corniţescu, care deranja ascensiunea celor trei zmei, pe care îi leagă un soi de patriotism local bizar, tustrei fiind buzoieni şi, drept urmare, Corniţescu va fi scos la pensie. Cum Gabor este un soi de lider al buzoienilor, decanul şi prodecanul au fost porecliţi gaborâţi.

Pe 11 februarie 2002 este înregistrat decesul prieteniei dintre Gabor şi Anghelina. Gabor îl bagă în mă-sa pe diacon, îi dă o palmă cu piciorul şi păruiala degenerează într-un soi de rostogolire pe holurile facultăţii, întrucât cei doi au capacitatea a două butoaie de o sută de litri de vin fiecare. Anghelina depune două plângeri, una la decan şi alta la Secţia 14 de Poliţie, şi-l dă în judecată pe Gabor. Fireşte că decanul, care este un gaborât în banca lui, nu arată plângerea Consiliului şi o înghite ca pe un hap de aspirină. (“Academia Caţavencu”, nr. 669/2002)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

2 Responses to “Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XV)”

  1. Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XVI) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 13th, 2019 at 12:18

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XV) […]

  2. Cum făceau politică, în anii 2000, ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, cea mai coruptă instituţie din România | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 7th, 2019 at 14:11

    […] Ce mai făceau prietenii ciumei roşii, ierarhii ortodocşi, prin anii 2000 (XV) […]

Adauga un comentariu