Crucificarea limbii romane (XIII)

luni, aprilie 3, 2017 15:57
Posted in category Educatie

Limba romana

  • 22 ani. Nu am uitat

    Un text care mi-a plăcut şi merită promovat. L-am găsit aici.
    Acum 22 ani niște nebuni au avut curajul să protesteze la Timișoara împotriva cancerului comunist care se lipise atât de bine de România. Tineri nebuni au avut curajul să moară pentru libertate, stând neînarmați în fața tancurilor și a mitralierelor în spatele cărora se aflau frații lor români ce au ales să respecte ordinele și să tragă.
    Revoluția apoi ne-a fost furată. De Iliescu, de Roman, de generalul Militaru, de KGB ce degrabă au aservit România noii orientări sovietice (nu vă imaginați amețeala lui Iliescu la căderea URSS; amețeală de scurtă durată însă). Despre câțiva dintre ei puteți citi în cartea generalului (încă denumit trădător) Pacepa, Orizonturi Roșii, publicată înainte de 1989, și puteți afla cum erau ei aserviți KGB-ului. Ba chiar și cum au fost racolați.
    Toți securiștii de-atunci cărora pentru câteva zile le-au tremurat fundurile murdărindu-și chiloțeii au ajuns astăzi bine. Ei și copiii lor conduc firme puternice ce derulează contracte păguboase cu Statul (păguboase pentru stat nu pentru ei). O parte dintre ei nu mai sunt printre noi – au murit fără judecată pământească, dar își vor primi probabil o altfel de judecată.
    Însă istoria trebuie scrisă corect. Așa cum a fost ea. Punând în lumină ce ei au încercat și încearcă să ascundă. La 22 ani de la Revoluție, încă așteptăm ca TOATE dosarele Securității să fie făcute publice. TOATE. Toate cele care nu au fost distruse mai precis.
    Nu vom putea niciodată să construim ceva sănătos pe o fundație putredă. Trebuie să știm cine au fost eroi cu adevărat și cine au fost șobolani comuniști. Trebuie să îi cunoaștem pe toți. Vrem dreptate.
    Până atunci, poate astăzi vă găsiți un minut sau două minute pentru a spune o rugăciune în memoria celor care și-au dat viața în acele zile. Sunt adevăratele valori ale istoriei moderne a poporului român. De la ei am avut de învățat despre curaj, nebunie, determinare și sacrificiu. Chiar dacă sunteți atei și gândul unei rugăciuni nu vă surâde, gândiți-vă măcar pentru un minut sau două la ei, și la ce au făcut.
  • Cuplări.ro este decuplat de la limba română

    Dorind să mai scoată nişte bani din nevoia firească a oamenilor de a-şi găsi un partener sau o parteneră, site-ul http://www.cuplari.ro/ accidentează grav limba română. Unul din cei nouă administratori ai site-ului (sau mai mulţi) îşi arată ignoranţa, după cum se vede şi în captura de mai jos. Cred că nici Vanghelie, în momentele sale cele mai proaste, nu ar fi reuşit să scrie într-un asemenea hal în limba română.
    Cuplări.ro este decuplat de la limba română
    Mai mult, românaşii care se ocupă de (de)cuplări, au fost promovaţi aiurea la cursul de Istoria Românilor, din moment de Chişinăul românesc devine pe site-ul lor ‘Kishinev’, după cum se vede în captura de mai jos. Păi, nu are dreptate preşedintele României atunci când afirmă că nu există tâmplari în România. Respectivii administratori, în loc să fie nişte buni tâmplari – oricum acolo le este locul –, accidentează limba română pe autostrada Internetului.
    Cuplări.ro este decuplat de la limba română
  • Groparu’ îngroapă limba română

    Născut ‘dintr-o bucată de creier’, cum singur se defineşte, cel cu pseudonimul ‘groparu’ are postarea Diferenţa dintre ingineri şi filoloage. DEX-ul, pe care domnul ‘Groparu’ ar mai trebui să-l răsfoiască, fie şi cu mouse-ul, ne spune însă că femininul de la ‘filolog’ este filologă, cu pluralul ‘filologe’. După cum se poate vedea şi în imaginea de mai jos, ‘groparu’ îngroapă limba română.
    Groparul îngroapă limba română
  • Cum desfiinţează Paul Cazacu epigrama, fabula şi poezia

    Pe blogul http://cazacupaul.blogspot.com/, intitulat ‘Cazacu Paul .Blog de epigrame, fabule şi poezii. Nu ratati !’ (am păstrat forma de pe acea pagină web), Cazacu Paul, probabil, ne oferă din talentul său poetic. Iar cineva care are drept cărţi preferate ‘Tarzan, genul capa si spada’ nu poate scrie decât aşa: ‘Leonardo când te-a pictat,/ mi te-a cerut ca model, mie/ nici Micgelangelo mai prejos nu s-a lasat/ şi te-a ales pe tine, dintr-o mie!’ (O fi poezie, epigramă sau fabulă?). Haideţi să mai vedem una: ‘De mine râd fetele toate,/ Că umblu-n pantalonii mei dragi,/ Dar pân` la urmă ele poate,/ Vor să i le umblu-…ntre nădragi!’ Tare! Şi încă una: ‘O dulce voce cântă; Mi -RE -LA,/ Mă uit la T.V. de jos în sus,/ Dulcea mea colegă Mirela,/ Mă ciripeşte…la cei de sus!’ Rău a ajuns limba română în mintea lui Cazacu Paul. De exemplu, ‘mi te-a cerut ca model, mie’ este un pleonasm cât casa, iar pe blog mai are virgula între subiect şi predicat etc. Domnu’ Cazacu, lasă-le în Paul de poezii şi du-te la cosit.
  • Celebri, azi, foşti colegi ai mei de gimnaziu

    Se numeşte Ioan Manole. Născut în Tătărăşeni, Havîrna, Botoşani. Am fost colegi de gimnaziu trei ani. Era cu un an în faţa mea. Veteran adică. Un tip rebel, o fire puternică, un om deosebit. Ne-am reîntâlnit de câteva ori. Acelaşi tip fermecător. Dintre cărţile publicate, am primit-o, cu dedicaţie, pe cea intitulată ‘Singurătatea înfrânţilor’ sau ‘Călăul îndrăgostit’. Iar dedicaţia sună cam aşa: ‘Misteriosului şi distinsului profesor Cornel Căruntu, această carte de poeme scrisă aproape cu pistolul la tâmplă, în anii cei mai grei ai existenţei mele, când gustul cenuşii spulberate de vânt avea gustul mierii care nu era alta decât ‘glonţul iubirii’. Cu admiraţie şi prietenie, colegul şi visătorul Ioan Manole’. Iată şi un fragment din primul poem al cărţii, ‘Singurătatea înfrânţilor I’: „Nimeni nu cântă de două ori despre moarte/ Ca întotdeauna singurătatea trece prin lucruri/ defectându-ne toate ceasornicele/ Secera rugineşte sub cireşul înflorit/ Pactul cu tine însuţi asediază memoria/ Din timpul nostru nu dăm nimic cenuşii/ Pustietoare îndoieli metafizice călaresc absenţa/ Mâini, uriaşe mâini trec prin păsările bolnave/ Prelungindu-le zborul/ Prelungindu-le căderea/”

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

3 Responses to “Crucificarea limbii romane (XIII)”

  1. Crucificarea limbii romane (XIV) | A șaptea dimensiune says:

    august 24th, 2018 at 12:26

    […] Crucificarea limbii romane (XIII) […]

  2. Crucificarea limbii romane (XVII) | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 1st, 2018 at 15:22

    […] Crucificarea limbii romane (XIII) […]

  3. Crucificarea limbii romane (XV) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 5th, 2019 at 0:08

    […] Crucificarea limbii romane (XIII) […]

Adauga un comentariu