Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România

marți, aprilie 5, 2011 13:58
Posted in category PSD = PCR

De câte ori îi văd la tembelizor pe neocomuniştii din PSD, îmi vine în minte un banc. Un tip se întâlneşte cu o tipă şi îi propune să facă sex cu el pentru, să zicem, o mie de euro. Tipa, gândindu-se că 1.000 de euro înseamnă ceva, acceptă. ‘Dar pentru 10 euro ai face-o?’ mai întreabă tipul. ‘Dar ce, se răsteşte tipa, mă crezi curvă?’ ‘Asta am stabilit deja, acum negociem preţul’ adaugă tipul. Stimaţi tovarăşi pesedişti, orice român care gândeşte a stabilit deja: sunteţi o adunătură de hoţi, nu mai este cazul să vă răstiţi pe la tembelizor şi să promiteţi ceea ce niciodată n-o să puteţi oferi României. Pentru cine mai are îndoieli în ceea ce priveşte PSD-ul lăsat moştenire de Ilici-KGB, este mai jos un material preluat de pe site-ul http://www.catavencu.ro/, din care se poate înţelege încă o dată cum ar guverna mafioţii pesedişti România, dacă electoratul asistat social, cel care practic a distrus România după 1989, menţinând la putere eşalonul al II-lea al Partidului Comunist Român, ar vota masiv cu neocomuniştii, în speranţa iluzorie a unei bunăstări care nu se obţine decât eliminând ceea ce pesediştii n-o vor face niciodată: corupţia masivă din România. Articolul a apărut în 2009 şi are titlul ‘Atenţie, PSD transformă Eximbank într-un nou Bancorex!’.

Vă mai amintiți de Bancorex, banca de stat care între 1994 și 1999 a servit cu credite năucitoare clientela politică, bancă ce a săpat în bugetul României un găuroi de peste două miliarde de dolari? Ei bine, stați liniștiți, prezentul vă ajută să revedeți Bancorex-ul, din nou, la treabă. Sub alt nume. Se numește Eximbank și este ca o clonă perfectă a Bancorex. În mare, scopul băncii de stat Eximbank, așa cum scrie în cartea ei de vizită, este să susțină proiectele de importanță națională, să bla-bla-bla economia românească, să tri-lu-li-lu-la întreprinderile mici și mijlocii, să tra-la-la-la exportul românesc și să hop-așa-și-așa România întreagă. Numai lucruri de bine. În spatele acestei afișate intenții de joc și voie bună națională se află însă o discretă mașinărie, bine unsă, de tocat banii țării. N-o mai lungesc, hai să vedem mai bine cum lucrează mașinăria.

În primul rînd, să facem cunoștință cu eroii noștri de azi

Șef peste butoanele Eximbank este cumnatul lui Mircea Geoană, pe care-l cheamă tot Mircea, dar și Ionuț Costea. Cumnățelul Mirciulică a fost uns președinte la Eximbank după ce partidul Mirciulacului a ajuns în Guvern. A fost o mișcare post pe post, ca să nu spunem post pe prost. În aceeași linie de numiri ale PSD-ului ajuns la putere, au fost numiți doi vicepreședinți, ca subalterni ai lui Costea, Paul Ichim și Luminița Manolache. Paul Ichim a fost consilier al ministrului de Finanțe Mihai Tănăsescu și secretar de stat în același minister. Deci și el, clar, un om de nădejde al PSD. Cei trei, Costea, Ichim și Manolache, se regăsesc în Comitetul de Direcție, dar și în Consiliul de Administrație al Eximbank.

Acum, o scurtă introducere în metodologie

Ca să înțelegeți cum lucrează triada pesedistă Costea, Ichim, Manolache la servirea de credite, trebuie să vă descriem circuitul aprobărilor în Eximbank. O societate comercială face o solicitare de credit. Eximbank pune atent lupa pe societate, să vadă dacă aceasta face afaceri bune, care aduc profit și care, deci, își va putea achita creditul căpătat de la bancă. Se face un raport contabilicesc amănunțit, pe baza căruia se naște decizia dacă societatea poate să se califice sau nu la obținerea unui credit dat de banca aceasta de stat. Concluziile trase pe baza raportului le stabilește un Comitet de Credit, format din cinci directori ai băncii. Din punct de vedere ierarhic, deasupra acestui Comitet de Credit este Comitetul de Direcție și apoi Consiliul de Administrație. Comitetul de Credit, prin votul celor cinci membri, spune „Da“ sau „Nu“ cererii de credit făcute de societatea comercială. Comitetul de Direcție, dacă are vreo obiecție la ce a zis Comitetul de Credit, poate să o discute în Consiliul de Administrație, care e forul suprem. Pînă la numirea cumnatului lui Geoană ca președinte Eximbank, Comitetul de Credit își făcea temele, vota fiecare membru la secret și înainta Comitetului de Direcție concluzia: „Da“ sau „Ba“ pentru cutare credit. De cînd e Costea șef, membrii Comitetului de Credit sînt puși să delibereze în fața Comitetului de Direcție. Nu știu dacă ați prins hora obligatorie în care se învîrt deciziile de acordare a creditelor, de aceea o să dau și nume.

E ca la un examen oral la Eximbank, cînd se discută acordarea unui credit. Surse din serviciile de informații românești ne-au povestit că Mircea Costea, Paul Ichim și Luminița Manolache stau la o masă, ca mari șefi din Comitetul de Direcție ce sînt. În fața lor vin cei cinci directori subalterni din Comitetul de Credit, unul lîngă altul. Pe rînd, e întrebat fiecare din cei cinci ce crede despre cutare cerere. E riscant ca Eximbank să-i acorde societății X un purcoi de euro? Cînd unul din membri spune că el nu-i de acord, începe prelucrarea: „Dar de ce, tovarășe? De ce vă opuneți liniei de partid și bunului mers al societății noastre multilateral dezvoltate, de ce, tovarășe, aveți aceste manifestări reacționare? Tovarășe, vă vom propune discuției în forurile superioare ale partidului nostru“.

Discuția nu se poartă, bineînțeles, în termenii aceștia comuniști, am făcut uz de ei numai pentru a reda stilul presiunilor, amenințările voalate în maniera ședințelor de partid comunist, la care sînt supuși membrii Comitetului de Credit al Eximbank. Cine nu vrea să înțeleagă că în fața lui Costea-Ichim-Manolache trebuie să spună DA unei cereri de credit care în realitate se califică pentru un binemeritat NU riscă să fie discutat în forurile superioare, adică în Consiliul de Administrație, din care fac parte tot Costea-Ichim-Manolache.

Statul poate pierde 8 milioane de euro la un singur credit acordat de banca unde-i șef cumnatul lui Geoană. Societatea Suinprod din Bumbești-Jiu a solicitat de la Eximbank un credit de 29.701.000 ron pe o perioadă de 12 luni, ca să-și cumpere purceluși pentru îngrășat, furaje și medicamente. În raportul de credit făcut de bancă se spune negru pe alb: „Valoarea adăugată, indicator ce permite măsurarea puterii economice a societății, a înregistrat o evoluție nefavorabilă în ultimii doi ani, a înregistrat valori negative. Acest lucru semnifică faptul că societatea nu a creat valoare din activitatea de comerț și producție, lucru ce poate afecta posibilitatea de a plăti costul creditului ce urmează a fi angajat la Eximbank“. Raportul atrage foarte clar atenția că societatea are în cîrcă plata a 124 de bilete la ordin. Ceea ce este enorm, orice contabil de butic o poate spune. Ca urmare a acestui raport, Comitetul de Credit al Eximbank a dat în prima fază următoarea concluzie nefavorabilă creditării Suinprod Bumbești-Jiu: „Istoricul societății indică multe dificultăți în funcționare; problemele nu o ocolesc, astfel încît în perioada 03.06.2008 – 03.06.2009 societatea figurează cu 124 de incidente majore la plăți prin bilete la ordin; societatea figurează cu credite restante la CRB și restanțe la bugetul statului conform raportului SMB; dinamica societății privită prin prisma cifrei de afaceri este deosebit de ridicată în ultimii doi ani. Această creștere se realizează printr-o îndatorare ce prezintă o evoluție mult mai rapidă comparativ cu cea a cifrei de afaceri, ajungîndu-se ca datoriile pe termen scurt să reprezinte circa 79% din cifra de afaceri; garanțiile (excepție cele ale fondurilor de garantare) prezintă un risc ridicat, fiind vorba de ferme a căror evaluare de piață la această dată este dificil a fi exprimată dacă se ia în calcul o posibilă executare a lor“.

Ca o paranteză, garanțiile creditului sînt șmechere, în sensul că statul dă banii, prin Eximbank, dar tot statul garantează că el, statul, îi va și vedea înapoi, tot din banii statului. Un credit precum cel cerut de Suinprod poate obține garanții atît de la FGCR – Fondul de Garantare a Creditului Rural –, cît și de la FNGCIMM – Fondul Național de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii. FGCR și FNGCIMM sînt două instrumente de stat care garantează creditări. În cazul în care o societate nu-și poate plăti creditul obținut de la o bancă, garantat de unul din cele două fonduri, FGCR sau FNGCIMM, după caz, vin și achită datoria, din banii statului. În cazul societății Suinprod au garantat ambele fonduri, FGCR pentru 14.350.000 ron, iar FNGCIMM pentru 7.380.000 ron. S-a mai pus ca garanție ferma, pentru suma de 10.771.547 ron, dar cu specificația că „Solicitarea clientului este cu derogare de la Normele interne de finanțare ale Eximbank“, întrucît ferma nu era în mod normal garanție acceptată.

Iată în final cum arată creditul marca Mircea Costea: o societate cu probleme, cu datorii, cu risc de plată, acestea fiind semnalate de raportul de analiză și Comitetul de Credit (în prima fază, căci ulterior, la imboldurile triadei, concluziile s-au îndulcit nițel). Cu o garanție anapoda pusă. Unei asemenea societăți, Ionuț Mircea Costea, secondat de Paul Ichim și Luminița Manolache, i-a acordat fără probleme creditul cerut, de aproape 8 milioane de euro, la începutul lunii iulie. La aproape o săptămînă de la tragerea banilor, Suinprod a intrat în CIP – Centrala Incidentelor de Plăți –, figurînd cu o datorie de vreo două milioane de euro, după cum ne-au spus sursele noastre discrete. Tradus, o societate care figurează în CIP nu poate să-și achite creditul la care s-a angajat și atunci plătește cine l-a garantat. În cazul nostru, statul a dat creditul prin Eximbank, statul îi va recupera de la fondurile de stat. Ce stat prostănac! O manevră care pică excelent în criză, nu-i așa? Mircea Geoană ar putea s-o preia de la cumnatul Mircea Costea și s-o propună ca strategie națională. Dar cînd? A început campania electorală, care înghite timp și finanțare. Nu prea au vreme să se vadă în familie și să discute despre cum se pot face bani pe banii statului. Măcar să-și facă timp Mirciulacul să citească la noi în revistă despre isprăvile lu’ cumnat-su Mirciulică sau să întrebe la DNA, cînd va fi chemat.

Apropo, Eximbank este o bancă de importanță națională, cum singură se autodefinește. Automat, este în colimatorul SRI și nu numai. Dacă SRI are habar de ce se întîmplă acolo, de ce nu reacționează justițiarul Traian Băsescu, șeful CSAȚ? Poate că și la acestă întrebare să răspundă tot DNA?

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Responses to “Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România”

  1. O alta realizare PSD + Puie Monta: Oltchim se vinde la fier vechi | A șaptea dimensiune says:

    mai 17th, 2015 at 20:29

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

  2. Rectorul Universităţii ‘Spiru Haret’ provine din fosta nomenclatură comunistă | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 20th, 2015 at 10:24

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

  3. Cum au făcut pesediştii, din România, raiul infractorilor | A șaptea dimensiune says:

    iunie 26th, 2016 at 12:34

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

  4. România, țara cu fondurile agricole UE blocate | A șaptea dimensiune says:

    iunie 26th, 2016 at 17:54

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

  5. Pesediştii, bogaţii care au nevoie de voturile săracilor (cu duhul) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 8th, 2016 at 22:04

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

  6. De ce pesediştii nu-l vor ierta niciodată pe Mircea Geoană | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 9th, 2016 at 18:43

    […] Cum a devalizat caracatiţa pesedistă băncile din România […]

Adauga un comentariu

*

Ro2.ro Free PageRank Checker