Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc

miercuri, august 25, 2010 7:38
Posted in category Justitie, PSD = PCR

Radu MazarePSD-ul (=PCR) a avut intotdeauna o masă de vot amorfă, în care au fost prezenţi, la grămadă, foşti securişti, turnători, nomenclaturişti bolşevici, gură-cască, colhoznici, alcoolici, mafioţi de ocazie şi mafioţi antrenaţi în structurile PCR (pile-cunoştinţe-relaţii). Pentru 99% dintre votanţii PSD, doctrina social-democrată era doar o ‘curvă’ ce trebuie violată din toate poziţiile, pentru a lăsa România aşa cum a lăsat-o Ilici Iliescu după cele 4 mandate: în fundul (economic) gol. Pe acest fundal au apărut ‘băieţii şmecheri’, fără de care judeţele patriei ar înflori economic, dar n-ar mai avea ei vile de lux şi maşini de top. Unul dintre aceşti mafioţi roşii este Radu Mazăre, primarul Constanţei. Şi dacă gorila lui Ilici, Dan Iosif, ameninţa în presă că-l bate pe Emil Constantinescu, proaspăt pe atunci preşedinte al României (ţara în care oricine poate să-i spună şefului statului ‘Să-mi sugi …’, iar dupa aceea (i)Realitatea te oferă naţiunii ca exemplu, vezi cazul avocatului nu-ştiu-care), Mazăre îşi permite ‘doar’ să-i terorizeze pe ziarişti, să ia pământul fraierilor care mai cred în restituirile corecte din România, pe scurt, să-şi impună propriile legi şi proprii oameni în republica bananieră Constanţa, mai aproape de Transnistria decât de Bruxelles. Iată mai jos un articol din “Academia Caţavencu” (nr.17/2009) pe această temă:

Cum se face Justiţia famigliei lui Mazăre la Constanţa

Greşeala pe care o comite Comisia Uniunii Europene este că tratează România ca pe o ţară membră a UE. România nu este o ţară. Este mai multe. Nivelul corupţiei este diferit de la ţărişoară la ţărişoară. Uite, dacă ar fi să luăm exemplul Constanţei, o încurcăm rău cu Comisia. Constanţa este un stat în stat, iar dezvoltările din ultima perioadă demonstrează că zona de sud-est a României este mai apropiată de modelul Transnistriei decît de cel bruxellez. Controlul clanului al cărui cel mai vizibil erou este domnul Radu Mazăre s-a extins în ultima perioadă de la municipiu la judeţ, apoi la întregul bazin al zonei litorale şi, de cînd famiglia are un ministru, la nivelul ţării. Ca să nu formulăm enunţuri fără acoperire, ne-am hotărît să ilustrăm cu cîteva dintre evenimentele recente diagnosticul de clan mafiot la care facem aluzie mai sus.

Teritoriul marilor tunuri imobiliare

Definiţia de mafie este, în termenii procurorilor, iar nu al romanelor poliţiste, acel nivel de structurare a crimei organizate în care teritoriul este împărţit între famigliile specializate în diferite activităţi ilegale. În evaluarea unor ziarişti de investigaţie, clanul Mazăre este proprietarul unor suprafeţe uriaşe de teren în zona Constanţei. Astfel, oamenii lui Mazăre au ajuns să deţină cele mai multe dintre terenurile pe care va fi construită, de exemplu, viitoarea şosea de coastă, unul dintre proiectele la care primarul Constanţei ţine cel mai mult. Din fericire, în acest caz, Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a făcut treaba şi i-a trimis în judecată pe făptaşi. Potrivit comunicatului DNA din 28 octombrie 2008, Radu Mazăre şi membrii Comisiei de aplicare a Legii 10/2001 a Primăriei Constanţa „au soluţionat în mod defectuos o serie de cereri de restituire de terenuri, în scopul obţinerii de avantaje patrimoniale care s-au materializat în dobîndirea de către ei sau de către persoane din anturajul lor a proprietăţii asupra unor mari suprafeţe de teren la care nu aveau dreptul. Astfel, patrimoniul public a fost deposedat de mari suprafeţe de teren intravilan în valoare de 114 milioane de euro, dintre care 77,77 milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 de milioane de euro prejudiciu în dauna municipiului“.

Constanţa nu e constănţenilor, ci a urmaşilor lui Mazăre

Metoda era simplă: moştenitorii de drept făceau cererile de drept la Primărie; Primăria se făcea că întîrzie cu retrocedarea, se făcea că nu are terenuri disponibile sau pur şi simplu se făcea că plouă; nişte oameni de bine cumpărau de la petenţi drepturile litigioase, pentru ca, ulterior, oamenii de bine (deci nu proprietarii de drept) să fie împroprietăriţi cu suprafeţe de teren mai valoroase decît cele revendicate, dar mult subevaluate. Iată cum se putea face acest lucru. De exemplu, unul dintre criteriile de evaluare a pămîntului era apropierea de utilităţi (reţele de electricitate, gaze, apă curentă, telefonie etc.). Evaluatorul (care a fost şi el trimis în judecată) a pretins într-unul dintre cazuri că utilităţile se află la distanţe de 200-500 de metri de terenul retrocedat, cînd erau de fapt la numai o sută de metri. Astfel, beneficiarul retrocedării, şmecherul care a cumpărat drepturile litigioase, a putut primi un teren mai mare decît cel la care avea dreptul.

Toţi oamenii de bine ai primarului

Prin dispoziţiile de retrocedare 1.344 şi 679 din 2004, au fost împroprietăriţi cu pămînt pe traseul Rivierei Tomis (denumirea dată de Primărie şoselei de coastă) Cristian Borcea (acţionar al clubului de fotbal Dinamo), Maria Măriuţa (bunica lui Dragoş Săvulescu, un alt acţionar de la Dinamo), SC Habitat şi Ambient, Georgică Giurgiucanu şi Mihai Camboianu. Acţionarul lui SC Habitat şi Ambient este Valentin Gheorghe Ionescu, acţionar la firmele care au construit mall-ul din Parcul Tăbăcăriei. După cum vă puteţi aduce aminte din paginile revistei voastre preferate, şi terenul pe care s-a construit mall-ul este unul dintre cele retrocedate penal de Radu Mazăre.

Şoseaua de coastă, o mulgătoare de fonduri publice

Atunci cînd controlează banii publici, o famiglie este preocupată să găsească pretexte să-i cheltuiască. Dacă nu există proiecte, se inventează ori se pun la încălzit unele mai vechi şi se bagă pe gîtul cetăţeanului, indiferent de utilitatea publică. Important este ca afacerea să permită Primăriei să vîndă ieftin şi să cumpere scump. Un astfel de proiect (reîncălzit, originalul fiind propus în perioada interbelică) este Şoseaua de Coastă. Planul de azi e simplu şi e inspirat din tradiţia mafiei italiene a afacerilor cu autostrăzi: se cumpără terenuri ieftine, după care se croieşte o autostradă fix peste terenurile deja achiziţionate; preţul creşte de multe ori, iar din diferenţă se obţin profituri miraculoase. O şosea de coastă se face, în principiu, pe coastă. Or, o mare parte din traseul şoselei de 5,3 km este pe terenurile ajunse în proprietatea găştii Mazăre. Partea bună e că pînă la sfîrşitul procesului terenul este sub sechestru instituit de DNA, deci şmecherii lui Mazăre n-au cum să scape de el. Chiar şi terenul de sub mall-ul evocat mai înainte este pus sub sechestru de către procurori.

Sistemul de apărare al famigliştilor. Justiţia de Mazăre

La acest capitol apare principala diferenţă între clanurile italiene şi cele constănţene: la noi nu e nevoie de victime umane. Din fericire. Pe de altă parte, efectul este perfect comparabil: afacerile clanului Mazăre nu pot fi deranjate fără costuri serioase. Ziarista Feri Predescu a fost „executată“ exemplar, tocmai pentru a oferi un avertisment celor care ar risca să iasă public cu critici la adresa clanului. Feri Predescu a intervenit într-o emisiune la Realitatea TV şi a făcut cîteva comentarii despre relaţiile lui Mazăre cu lumea interlopă. Erau informaţii care fuseseră deja publicate, prezentate ca opinii. Mazăre a deschis o acţiune în instanţă, acţiune pe care ziarista a cîştigat-o la judecătorie; la Tribunalul Constanţa, decizia a fost răsturnată în favoarea primarului.

Sentinţa, semnată de judecătoarele Crina Mihaela Popescu şi Beatrice Mariş, ignoră practica Curţii Europene pentru Drepturile Omului atît în evaluarea faptelor, cît şi în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor la care o condamnă pe Feri Predescu. Comunitatea ziariştilor din ţară se mobilizează într-o campanie de susţinere a ziaristei, între cei mai activi susţinători fiind echipa de la Ziua de Constanţa. Ei acordă o atenţie specială magistraţilor implicaţi în decizie şi publică rezultatul anchetei lor: judecătoarea Beatrice Mariş, de la instanţa care a condamnat-o pe ziaristă, ar fi fost beneficiara unei retrocedări de teren, retrocedare de care, conform estimării făcute de ziarişti, nu beneficiază, în Constanţa, decît cei care sînt în graţiile primarului – vezi mai sus capitolul privind terenurile. Or, decizia de atribuire a terenului de 179,9 metri pătraţi este semnată de însuşi Radu Mazăre, în 2006. O situaţie care ne face să nu ne dorim să ne judecăm vreodată cu famiglia Mazăre în ograda lui constănţeană plină de orătănii harnice la ciugulit.

Nu doar ziariştii sînt expuşi exerciţiului în instanţă: Lucia Varga, fost secretar de stat de la Ministerul Mediului, a îndrăznit să critice calitatea staţiei de epurare a apei din Constanţa. A beneficiat prompt de un proces: este acuzată de subminarea turismului din România; la pachet cu demnitarul au fost acuzaţi şeful de la Apele Române – Litoral, Gheorghe Babu, şi ziaristul de la Adevărul care a îndrăznit să publice cuvintele demnitarului de la Mediu.

Manipularea statului în favoarea buzunarului: ocupaţi ministerele

Ca să poţi pune la produs terenurile – prin răscumpărare în vederea construirii şoselei – e nevoie ca proiectul să fie eliberat de obstacole. Pe plan local, clanul controlează confortabil instituţiile publice – Primăria şi preşedinţia Consiliului Judeţean Constanţa – prin Nicuşor Constantinescu. Liviu Brăiloiu, un alt milionar din Top 300, ocupă funcţia de prefect. Toţi sînt membrii organizaţiei PSD Constanţa, unde Radu Mazăre este preşedinte iar Nicuşor Constantinescu prim-vicepreşedinte. Dar timp de cîţiva ani, clanul s-a poticnit în Ministerul Mediului, care a refuzat să elibereze avizul de mediu. În campania electorală de anul trecut, politicianul Radu Mazăre a anunţat, transparent, că vizează Ministerul Mediului. Ochit, lovit: fostul subaltern al primarului, viceprimarul Nicolae Nemirschi, este azi ministru şi a dat deja undă verde proiectului.

Un al doilea obstacol este legislaţia. În legislatura trecută, Ministerul Mediului a promovat un proiect de lege a zonelor costiere. Legea, dacă ar fi ieşit, ar fi înăsprit condiţiile de protecţie a zonelor din apropierea coastelor; concret, şansele şoselei costiere ar fi scăzut atît de mult, că nu şi-ar mai fi meritat numele de costieră. Dar cum mediul nu are la fel de mulţi suporteri în Parlament pe cîţi au duşmanii lui, proiectul a fost respins, după ce a fost amendat sever de ramura parlamentară a famigliei lui Mazăre din Camera Deputaţilor, condusă de chiar fratele primarului de Constanţa. Mai mult, a existat un alt proiect de lege născut chiar în cuibarul famigliei constănţenilor; proiectul lor a trecut cu bine de Parlament, dar a fost respins de preşedintele Băsescu la promulgare. În prezent, stă pe undeva la pîndă. Recent, clanul a mai ocupat o poziţie importantă: Nicuşor Constantinescu a devenit şi preşedintele Comitetului de Bazin Dobrogea Litoral – cu alte cuvinte, toate deciziile legate de apele din bazinul dobrogean vor fi controlate cum se cuvine.

Controlul zgomotelor

În mod obişnuit, în presa din Constanţa nu se întîmplă accidente critice la adresa lui Mazăre. Clanul controlează o adevărată fortăreaţă media – post de televiziune, radio, presă scrisă. Dar dincolo de controlul prin acţionariat, ei pot ţine la respect restul presei scrise prin controlul difuzării. În situaţii în care supărarea atinge cota de criză, se poate întîmpla ca un ziar să nu mai fie difuzat. S-a întîmplat, în 2002, să fie hărţuită ediţia locală a Jurnalului naţional. Şi se întîmplă acum: suplimentul de Constanţa al ziarului Ziua reclamă faptul că firma de difuzare refuză să mai distribuie publicaţia. Precizăm că difuzarea controlată de echipa Mazăre este cea mai puternică din zonă. Ziariştii fac o legătură între acest refuz şi faptul că au îndrăznit să expună aspecte oculte ale relaţiei lui Mazăre cu Justiţia.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

7 Responses to “Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc”

  1. Victor Ponta, un demn urmaş al coruptului Adrian Năstase | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 28th, 2015 at 17:48

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

  2. De câţi pesedişti este nevoie pentru a distruge România | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 29th, 2015 at 17:56

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

  3. stroe vasilica says:

    septembrie 29th, 2015 at 20:16

    pe atlas tv-post de televiziune buzau+vrancea,IN SEARA ASTA,prezenta cu surle si trambite  faptele de vitejie ale baronului-un jigodel slaninos,acolo…de vrancea,reales,,,IAR DUMITRESCU   DEPURTAT DE VRANCEA DE O VESNICIE  TINUT DE OPRISAN SUB ARIPA PROTECTOARE CA SI MITREA,DA,MIRON MITREA ALA DIN PUSCARIE,CA SI FILIP   SENATOR DE LA DRACU_N PRAZNIC…deci dumitrescu cerea CA PROASTA_N PRISPA,HOP SI EL,ca VALORI CA DOMNUL OPRISAN SA FIE LUATE IN POLITICA MARE LA BUCURESTI!!!SA SE BUCURE TOATA TARA DE DESTEPTACIUNEA JOMAPELULUI  !!!! INTELEGETI,DUNMNEAVOASTRA,CUM DEVINE CESTIUNEA???? CE TI_I SI CU PUPATU AISTA_N KUR!!!  LUATI_L,BRE!!! SPALATI_VA CU EL PA CAP…CA _I DASTEPT,NEVOIE MARE…MANCE_L MOARTEA DE HOT!!! NENOROCIT SI SERAKLIST ANALFABET!!!!!!!!!!!!AMIN   

  4. Cum ar fi (a fost) în RPR (Republica Pesedistă România) | A șaptea dimensiune says:

    septembrie 30th, 2015 at 16:27

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

  5. În timp ce parlamentarii pesedişti fac sex cu minore, liberalii roşii sunt reprezentaţi în Parlament de un violator | A șaptea dimensiune says:

    octombrie 1st, 2015 at 17:28

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

  6. Pesediştii, hoţii care strigă ‘Hoţul!’ | A șaptea dimensiune says:

    octombrie 2nd, 2015 at 13:47

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

  7. Judecătorii din România sunt mai periculoşi pentru societate decât cel mai periculos infractor | A șaptea dimensiune says:

    martie 14th, 2016 at 22:43

    […] Cum instituie baronii pesedişti propria lege în judeţele unde domnesc […]

Adauga un comentariu

Ro2.ro