A șaptea dimensiune

Deși pare o aberație în societatea de azi, pe timpul comunismului închinarea la mai marii regimului era obligatorie. Nu puteai fi promovat, dacă nu făceai pactul cu diavolul roșu. Iar de aici și până la a ajunge la slujirea Securității nu era decât un pas. L-au făcut multi, dacă nu chiar majoritatea. Îmi vine să râd în hohote atunci când aud tâmpenia cu “ce buni erau artiștii de atunci și ce slabi sunt cei de azi”. Normal că erau și unii buni, doar erau atât de puțini. Pe atunci nu erau sute sau mii, nu erau zeci de posturi de televiziune, zeci de posturi de radio, internet etc., iar toate acestea prezintă o sumedenie de nume, unele, e adevărat, de calitate îndoielnică. Dar sunt și mari artiști, cu siguranță mai mari decât în comunism, se realizează filme mari, premiate la cele mai importante festivaluri internationale. Evident, toate acestea nu contează pentru nostalgicii dictaturii comuniste. O dictatură unică în Europa, o dictatură în care dacă spuneai ceva nevinovat, dar greșit, erai interzis, ți se anula munca de-o viață, cum a fost cazul lui Cristian Țopescu, o luminiță în întunericul acelei perioade. Toată ziua și toată noaptea erau prezentate numele care încântau urechea ‘savantei de renume mondial’, analfabeta pentru care nu exista nimic altceva decât ceea ce înțelegea respectiva cu mintea ei puțină. Una din vedetele acelei negre perioade a fost Corina Chiriac, cea care la Revelionul 2013 scotea porumbelul “Să trăiți 1000 de ani-lumină!”, neștiind, săraca în duh, că anul-lumină este o unitate de măsură pentru distanță, nu pentru timp. Dar să revenim la materialul promis: vedetele dictaturii comuniste și Securitatea.

TRECUTUL NU POATE FI ASCUNS. Vedete „agăţate” în dosarele Securităţii

Actori, regizori sau oameni de televiziune s-au întâlnit în drumul spre celebritate cu Securitatea comunistă. Au primit nume de cod specifice, ori au dat note-informative

Pe scenă sau pe micul ecran sunt apreciaţi de milioane de români, însă odată ajunşi celebri, din trecutul lor au ieşit la iveală lucruri de care nici nu vor să mai audă: întâlnirea cu Securitatea comunistă. Au semnat angajamente de colaborare, ori au dat note infomative.

După ce le-a analizat dosarele, CNSAS a decis că Grigore Leşe – rapsod popular, Mircea Albulescu – actor, Ducu Darie – regizor, Christel Ungar-Ţopescu – realizatoare TV sau Leonard Miron- fost prezentator TV, nu au colaborat cu Securitatea. Actorul Mircea Albulescu (78 de ani) este cunoscut pentru rolurile din filmele care i-au adus celebritatea: „Dacii”, „Mihai Viteazul”, „Noi, cei din linia întâi” sau „Cel mai iubit dintre pământeni”.

Sursa „Manole”

În 1988, Direcţia a III-a Contrainformaţii a Securităţii a solicitat Partidului Comunist Român (PCR) aprobarea de a-l folosi pe actor în calitate de sursă. Ofiţerii i-au atribuit lui Albulescu numele conspirativ „Manole”. CNSAS a descoperit în dosarul „Manole” o notă-raport realizată de un ofiţer în urma unei discuţii cu actorul. Era vorba de o conferinţă la Biblioteca Americană, ţinută de un regizor de teatru român.

„Când s-au pus întrebări, s-a ridicat un tânăr care a încercat să facă o declaraţie citită, profund ostilă regimului nostru socialist, în care încerca să arate lipsa de drepturi şi inexistenţa libertăţii de cuvânt în ţara noastră. «Manole » ne-a comunicat impresia sa că acel cuvânt început de individ ar fi fost de inspiraţie străină, «ţările comuniste» şi nu «ţările socialiste», cum se obişnuieşte în limbajul curent de la noi”, a consemnat omul Securităţii.

Directorul bibliotecii a încercat să-l domolească pe tânăr, cerându-i să pună întrebarea. „Ce fac americanii pentru eliminarea acestei stări de lucruri din România?”, a venit întrebarea. Pentru că, după acest incident atmosfera era încordată, «Manole» s-a ridicat şi a spus cine este şi a pus o întrebare în legătură cu o metodă statistică de stabilire a valorii unei lucrări literare prin succesul la public al acesteia.

„Sursa s-a folosit de prilej pentru a-i face pe ceilalţi să râdă şi, în felul acesta, atmosfera s-a destins”, nota ofiţerul. Albulescu ne-a transmis că este în spital şi nu poate să dea detalii despre actele CNSAS.

„Pamfil” Leşe: „Eu nu sunt Turda!”

Rapsodul Grigore Leşe (58 de ani) a fost recrutat de Securitate pe 22 aprilie 1977, în calitate de profesor de muzică la şcoala Lăpuş (Maramureş). El a primit numele de „Pamfil”. Motivul recrutării: „Pentru supravegherea pe linie de securitate şi miliţie a cadrelor didactice şi a elevilor”. Leşe ne-a precizat că îşi aminteşte că era un miliţian care voia să afle cine din şcoală fură din portocalele primite cadou de copii de Crăciun.

„Nu am vrut să aud de aşa ceva. Aveam 23 de ani. Nici vorbă de ofiţeri de Securitate, era un miliţian din comună care mă tot bombănea la cap cu fel de fel de prostii (…) Nu sunt informator, nu puteam fi aşa ceva. Domnule, eu nu-s Turda! Nu puteam să fiu cu dracu”, a completat Leşe. Potrivit CNSAS, el nu a dat nicio notă informativă.

„Alexandru”, ţinta tabloidelor

În acest an, realizatorul TV Leonard Miron (foto), 43 de ani, a ţinut prima pagină a tabloidelor, după ce au fost publicate mai multe poze în care apărea alături de un bărbat. Ziarele au titrat că este vorba de iubitul său, Miguel, cu care are o relaţie de zece ani de zile. În arhivele CNSAS, Miron este titularul unui dosar fond reţea.

El a fost recrutat la 15 noiebrie 1989, cu o lună înaintea căderii comunismului, pentru „supravegherea informativă în rândul studenţilor străini”. A semnat un angajament şi a preluat numele cospirativ de „Alexandru”. Nu a dat nicio notă infomativă. În 1990, începea să lucreze la o emisiune muzicală la Radio Delta RFI, iar în 1991, prezenta emisiunea „Şcoala Vedetelor”. Cariera în televiziune şi-a încheiat- o cu emisiunea „Veniţi cu noi pe programul doi!”. Miron locuieşte în prezent în oraşul britanic Reading.

Christel nu vrea să-şi amintească de „Laura”

Christel Ungar-Ţopescu (46 de ani) realizează la TVR una din cele mai longevive producţii ale postului public: emisiunea în limba germană. Ea a fost recrutată de Securitate pe data de 7 februarie 1987, în perioada în care era studentă la Facultatea de Filologie din Iaşi, pentru „supravegherea informativă a colegilor de facultate şi pentru cunoaşterea activităţii unui lector german”.

După terminarea facultăţii, în anul 1988, potrivit CNSAS, Christel a fost preluată de către Inspectoratul Judeţean Satu Mare în scopul „supravegherii persoanelor cu intenţii de evaziune sau cu rude în străinătate”. Ea a semnat un angajament şi a preluat numele conspirativ „Laura”.

CNSAS a descoperit că „Laura” a furnizat infomaţii Securităţii, care au fost consemnate de un ofiţer. „Sursa ne-a informat că a discutat cu învăţătoarea B.A., care şi-a manifestat intenţia de a pleca în RFG. Scopul călătoriei era de a efectua un consult medical. Aceasta şi-a manifestat neîncrederea că i se va aproba paşaportul, afirmând că în urmă cu cinci ani a fost în RFG, de unde a venit cu o întârziere de câteva luni”, este una din notele-raport.

Christel ne-a spus că nu mai vrea să-şi amintească nimic legat de Securitate şi nu a comentat ce apare în dosarul de la CNSAS.

Ducu Darie era „Oleg” sau „Ion”

Alexandru Ducu Darie, fiul celebrului actor Iurie Darie, este unul dintre cei mai cunoscuţi regizori de teatru din România. În prezent director al prestigiosului teatru bucureştean Bulandra, Darie a regizat piese de teatru pe scenele Performing Arts Centre (New- York) sau Globe Theatre (Tokio). Ducu s-a întâlnit pentru prima dată cu Securitatea în anul 1982, atunci când a plecat într-o vizită de documentare în Marea Britanie.

Misiunea lui era de a-l supraveghea pe ataşatul cultural britanic şi a primit numele conspirativ de „Oleg”. În 1983, a fost numit regizor la Teatrul de Stat din Oradea, iar dosarul său a fost preluat de Inspectoratul Judeţan Bihor. În 1987, regizorul a obţinut un post la Teatrul de Comedie din Bucureşti, iar dosarul a fost trimis către Servicul 120 al Securităţii Municipiului Bucureşti.

Potrivit actelor CNSAS, în 1987 „s-a sustras” de la colaborarea cu Securitatea şi a fost recrutat din nou, la 25 iunie 1988. A semnat un nou angajament şi a preluat numele de cod „Ion”.

ACUZAŢI DE COLABORARE CU SECURITATEA. TURNĂTORIILE I-AU ADUS ÎN FAŢA MAGISTRAŢILOR

Gheorghe Turda – GENERALUL

Cântăreţul de muzică populară, generalul (r) Gheorghe Turda (63 de ani), este prima vedetă din România pentru care instanţa a decis definitiv că a colaborat cu Securitatea. Decizia fost dată anul trecut de Curtea Supremă.

Potrivit CNSAS, în 1971, Turda s-a prezentat de bunăvoie la postul de Miliţie şi şi-a turnat mătuşa care voia să părăsească România. Asta, după ce ofiţerii au intenţionat să-l recruteze pe cântăreţ, dar au renunţat întrucât acesta nu corespundea scopurilor urmărite de Securitate.

Bogdan” şi-a turnat subalternii

Actorul Ion Besoiu (81 de ani) şi-a turnat la Securitate colegii şi subalternii de la Teatrul Bulandra, în perioada în care era directorul instituţiei, potrivit CNSAS. El ar fi dat mai multe note informative sub numele conspirativ „Bogdan”, în perioadele 1980-1985 şi 1988-1989. Printre cei turnaţi erau actorul Ion Caramitru şi scriitorul Dinu Săraru. În acest caz, CNSAS cere judecătorilor să-i dea lui „Bogdan” verdictul de colaborator al Securităţii.

Szoby Cseh – „SABIN”

Cascadorul Szoby Cseh (70 de ani) a semnat un angajament de colaborator cu Securitatea la 2 decembrie 1978. Cseh era angajat la Centrul de Producţii Cinematografice Bucureşti şi a primit numele cospirativ „Sabin”.

Motivul recrutării: încadrarea informativă a salariaţilor, deoarece „este în relaţii bune cu majoritatea şi cunoaşte preocupările. Cseh a furnizat nouă materiale infomative. Curtea de Apel a decis că „Sabin” a fost colaborator al Securităţii, iar dosarul se află la Curtea Supremă.

Ducu Bertzi – „VICTORIA”

Folkistul Ducu Bertzi (57 de ani) a fost recrutat în 28 aprilie 1988 de Securitatea Municipiului Bucureşti, în calitate de gazdă a unei case de întâlniri având numele conspirativ „Victoria”. El şi-a pus la dispoziţia securiştilor garsoniera în care locuia.

Motivul: Bertzi lucra numai în schimbul 1, era subinginer la o întreprindere din Capitală, iar uneori efectua turnee artistice în ţară. Curtea de Apel Bucureşti a decis că Ducu Bertzi a colaborat cu Securitatea, iar dosarul să află la Curtea Supremă.

Alexandru Repan – „HANS”

Actorul Alexandru Repan (72 de ani) a fost recrutat la 29 august 1974 în scopul încadrării informative a unor diplomaţi străini. Actorul a semnat un angajament şi a primit numele conspirativ „Hans”.

CNSAS susţine că activitatea informativă a lui „Hans” nu s-a limitat la motivul recrutării sale iniţiale, ci a cuprins şi informaţii referitoare la colegii de serviciu şi la cunoştinţele sale. Curtea de Apel a stabilit că Repan a fost colaborator al Securităţii, iar actorul nu a mai declarat recurs.

Citeste si articolele:

• Securiștii criminali votați de ciobani și țigani
• Securiști și comuniști răsplătiți regește
• Povestea banilor securistului Voiculescu este într-un dosar clasificat SIE
• Securiști care împart (ne)dreptatea în România
• Cum l-a lucrat Securitatea pe ultimul dictator comunist