De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III)

sâmbătă, ianuarie 31, 2009 18:40
Posted in category Justitie

JustitiaAvem o ţară neverosimilă. Ministrul Apărării e şi ministrul Justiţiei (se petrecea în ianuarie 2008 – n.m.), pentru că Guvernul (Tăriceanu – n.m.) se confruntă cu o criză de personal ministeriabil. Păi, în situaţii de-astea, ar trebui să se recurgă la forţă de muncă din străinătate. Să se caute şi să se aducă deci, din China, un jurist cât de cât calificat, cu pretenţii mici de salariu, pe postul de ministru al Justiţiei româneşti. E drept, există şi riscul ca respectivul chinez să nu reziste mult într-un mediu de lucru nou, cu mult mai insuportabil decât parchetele comuniste din ţara natală. Iată o situaţie care s-ar putea să-l facă pe un chinez, care a absolvit dreptul la Beijing, să-şi dea demisia din postul de ministru al Justiţiei, la Bucureşti.

În România, injustiţia merge până acolo încât e mai rău să câştigi un proces în instanţă decât să-l pierzi. Să luăm un caz. În 1997, doamna Valentina Cuteanu a revendicat o casă naţionalizată din Breaza, confiscată de comunişti pe la 1945 şi transformată în spital. De-abia în 2000 a câştigat procesul de revendicare. Câştigat e un fel de a spune, căci mai mult a pierdut. Instanţa i-a impus să plătească în jur de 3,5 miliarde de lei (vechi) ca despăgubiri pentru că statul a făcut în casă, între timp, nişte lucrări de design interior. Adică i-a spart biblioteca din marmură, i-a distrus dulapurile din lemn sculptat, i-a ciopârţit salonul aristocratic, ca să creeze o … superbă morgă. Da, din casă cu stil a făcut morga spitalului. Şi ca să moară de necaz proprietara Cuteanu, i se impută cheltuielile pe care statul comunist le-a făcut timp de 60 de ani ca să schimbe destinaţia unei case de locuit în casă mortuară.

Proprietara Cuteanu a refuzat să plătească aceste lucrări de distrugere a locuinţei sale, mai ales că statul le-a făcut în mod abuziv, fără să-i ceară acordul. A avut o surpriză şi mai mare. De la Ministerul Finanţelor a fost anunţată de curând (ianuarie 2008 – n.m.) că între timp i s-au calculat şi penalităţi pentru că nu şi-a plătit datoria de 3,5 miliarde lei către stat, suma ajungând la vreo 10 miliarde ROL. Şi că, dacă nu plăteşte în termen de o lună această sumă, i se pune sechestru pe toate proprietăţile. Pe casa din Breaza, transformată în morgă, dar şi pe alte locuinţe, din altă localitate. Deci statul îţi ia casa cu japca, ţi-o transformă în morgă, te pune tot pe tine să plăteşti modificările sinistre şi, dacă refuzi, îţi mai confiscă o casă! Asta depăşeşte până şi imaginaţia Anei Pauker!

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr.4/2008.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III)”

  1. Justiţia de cacao din România ucide oameni nevinovaţi | A șaptea dimensiune says:

    iunie 2nd, 2016 at 18:44

    […] De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III) […]

  2. Un pas spre adevăr şi normalitate | A șaptea dimensiune says:

    iunie 2nd, 2016 at 19:11

    […] De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III) […]

  3. “Gigi” Becali – ciobanul care poluează grav spaţiul public românesc | A șaptea dimensiune says:

    iunie 2nd, 2016 at 19:59

    […] De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III) […]

  4. Din România pleacă mulţi viitori criminali deoarece Justiţiei îi sunt indiferente crimele, chiar şi cele ale dictaturii comuniste | A șaptea dimensiune says:

    august 5th, 2018 at 13:20

    […] De ce (încă) ne monitorizează UE pe domeniul Justiţiei (III) […]

Adauga un comentariu