De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu

miercuri, ianuarie 25, 2012 21:46

Traian BasescuTraian Băsescu, actualul preşedinte al României, nu este un înger. Are şi greşeli, mai mult sau mai puţin voluntare. De aici însă şi până la a-i pune în cârcă tot răul din România drumul este lung. Acest drum este scurtat însă de mintea creaţă a celor care instigă la ură şi demolare. Pentru a înţelege cât de greu s-a trăit în România în urmă cu nişte ani, fără putinţa de revoltă, am să descriu două momente din viaţa părinţilor şi bunicilor mei, cei care nu şi-au permis să strige ‘Ieşi afară, javră ordinară’ (şi aceşti needucaţi care urlă tot soiul de aberaţii vor respect, hă, hă, hă, ca să nu mai vorbim despre ce înţelege un copil din lipsa totală de respect faţă de Preşedintele României).

Mama mea, atunci când era copil, prin anii ’50 cred, şi nu beneficia de rechizite gratuite, mere, corn, lapte etc. la şcoală, a prins foametea cumplită adusă în România, mai mult în Moldova nefurată de ruşi, de cel mai mare criminal al tuturor timpurilor, comunistul drag lui Ilici Iliescu şi Ceausescu, I.V. Stalin. Îmi povestea mama că, împreună cu fratele ei, Condrea Dumitru, coceau câteva grăunţe de porumb şi apoi le împărţeau la trei, ea, mama ei şi fratele ei, bunicul fiind în lagăr la ‘fraţii’ ruşi, sprijiniţi de părinţii lui Ilici Iliescu şi Petre Roman, democratu’ lu’ peşte. Ei nu aveau cui se plânge, nu ieşeau la miting, nu scandau împotriva nimănui. Aşa s-a trăit în dictatura comunistă, perioadă dragă unor gunoaie umane.

O altă întâmplare reală este legată de bunica mea, din partea mamei. Tembeliziunile mogulilor prezintă periodic oarece cazuri de bătrâni care au o pensie mică, din care cu greu se poate trăi. Probabil că există multă suferinţă încă pe planeta Terra. Dar nu Traian Băsescu a adus-o. Pe bunica mea, după ce securiştii dilimanului Vadim Tudor i-au luat tot, au obligat-o să lucreze la colhoz, Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP) pentru cei care vor denumirea oficială. După aproximativ 15 ani de lucrat la colhoz, bunica mea avea ‘imensa’ pensie de 60 de lei. Dar nu 60 de lei de azi, când preţul unei pâini este de 1 leu. Acei 60 de lei erau din anii ’80, atunci când o pâine, la raţie, costa aproximativ 5 lei. Acesta era nivelul de trai al ‘agricultorilor’ socialişti, cei care făceau din România o ţară ce exporta cereale, hă, hă, hă.

Şi pentru ca tabloul să fie complet, mai trebuie amintit că munca la colhoz nu era voluntară, ca ieşitul la miting, ci obligatorie. Adică orice cetăţean era trezit la 5 dimineaţa, primăvară, şi luat la muncă, chiar şi femeile bolnave, cum era mama. Bunica mea nu a mers la tembelizor să se plângă, pensia mică nu i s-a părut sfârşitul lumii. Şi aceasta deoarece erau lucruri mult mai dureroase în acea perioadă, cum ar fi mersul pe jos 10 km, cu un copil în braţe, apoi lucrul la camp o zi lungă de mai, urmat de drumul înapoi, aşa cum a făcut bunica mea, pentru ca nomenclatura comunistă să aibă huzurul de zi cu zi. Azi femeile de la ţară nu muncesc nicăieri, dar vor să trăiască bine, şi dacă acest lucru nu se întâmplă, vinovat este Băsescu. La fel, dacă eşti ultima nulitate, nefiind capabil de nimic, decât de urlat, ai mai făcut şi 5 copii, deşi indicat era să te abţii, şi o duci greu, vinovat este, desigur, Băsescu. Dacă nu munceşti nicăieri deoarece nu ştii o meserie sau ceea ce ştii este superficial, adică eşti bâtă pe plan profesional, şi o duci greu, vinovat este, desigur, Traian Băsescu. El şi numai el a adus criza în România, plus celelalte.

Se vorbeşte mult de mafia portocalie. În orice ţară civilizată, mafioţii ajung după gratii. De ce justiţia din România nu condamna mafioţi portocalii, roşii, galbeni? Din cauza, normal, a lui Traian Băsescu. Mafioţii nu se ‘execută’ la tembelizor sau pe net, ci în sălile de judecată. Hai, protestatari, mergeţi la ‘buba României’, justiţia, nu în altă parte.

Ce produc 2.000.000 de ţigani în România? Ajutoare sociale luate de la fraierii care muncesc. Ce produc sute de mii de indivizi din România profundă, care nu cotizează un leu la bugetul public, fiind săraci şi pesedişti? Ajutoare sociale, luate tot de la fraierii care muncesc. Ce ar fi dacă România nu ar avea 2.000.000 ţigani şi încă vreo 3.000.000 de simpatizanţi PSD, săraci şi fără bani? Păi, ar fi o ţară cu medici, profesori, poliţişti etc. mult mai bine plătiţi. După părerea mea, statul social este o mare tâmpenie, deoarece munceşti pe brânci pentru ca o adunătură de neispraviţi să trăiască de pe urma taxelor şi impozitelor plătite de tine. Statul român trebuie să-i protejeze şi să le asigure condiţii celor care muncesc şi cotizează la binele public, nu ţiganilor, analfabeţilor etc. care nu sunt capabili să producă un leu pentru bugetul României. Parafrazându-l pe Tudor Vladimirescu, aş spune că România de azi nu este a celor harnici, creativi, ambiţioşi, citiţi, silitori, ci a gunoaielor care au gura mare şi mintea puţină. Aceştia ar trebui trimişi să meargă 10 km cu un copil în braţe, cum făcea bunica mea, să muncească dupa aceea 10 ore, să se întoarcă, iar apoi mai vedem cum sună ‘Ieşi afară, javră ordinară!’.

În final, un banc despre actualii parlamentari roşii, adică USL, care vor să-şi dea demisia. Cine pierde dacă pleacă ei din Parlament? Clica lor politică, plus o duzină de trepăduşi din jurul acestora. Cine câştigă? România, prin banii pe care nu-i mai dă unui număr prea mare de parlamentari, număr care nu este redus nici azi, la 3 ani de la Referendumul prin care ‘fraierii’ de cetăţeni români au cerut, prin vot, reducerea numărului de aleşi.

Se spune că în Sparta antică, anumiţi copii născuţi cu malformaţii erau aruncaţi pe stânci, în mare. Astfel, Sparta a devenit, la un moment dat, o forţă militară şi economică. În România de azi, adulţi cu malformaţii merg la mitinguri, aruncând cu pietre în cei care muncesc, jandarmi şi nu numai. Capitalismul, dragi tovarăşi şi ‘preteni’, este o societate concurenţială, în care nu se poate munci ca în comunism, adică te faci că munceşti, şi să trăieşti ca în Germania. Să manifestaţi bine!

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

13 Responses to “De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu”

  1. d-petre says:

    ianuarie 26th, 2012 at 21:32

    Bine punctate multe aspecte.

  2. Cum făceau literatură agenţii sovietici | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 25th, 2014 at 13:36

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  3. Ce propune bulibaşa Dan Diaconescu pentru viitorul României | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 26th, 2014 at 14:32

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  4. Romania, 10 ani cu Traian Basescu Presedinte, plusuri si minusuri | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 19th, 2015 at 22:15

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  5. Ţiganiada împotriva lui Nicuşor Dan | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 14th, 2015 at 17:05

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  6. Memoria scurtă a ciobanilor şi ţiganilor din România | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 14th, 2015 at 17:07

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  7. Ce trebuie să facă un tătar pentru a deveni ţigan | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 14th, 2015 at 17:11

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  8. Românaşii cu creierul spălat mai răstignesc odată Basarabia | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 18th, 2015 at 15:36

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  9. Rusia imperialistă şi duşmanii săi | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 18th, 2015 at 15:41

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  10. Andrei Marga, marxistul KaGheBist din conducerea României | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 18th, 2015 at 15:46

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  11. In Medias, tiganusi analfabeti lovesc in plina strada un batran | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 10th, 2016 at 8:52

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  12. Vladimir Putin, criminalul garantat KGB | A șaptea dimensiune says:

    august 26th, 2016 at 10:37

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

  13. Zicerile unui fost Presedinte al Romaniei | A șaptea dimensiune says:

    noiembrie 18th, 2016 at 21:07

    […] De ce să (nu) îl înjurăm pe Băsescu […]

Adauga un comentariu