De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România

miercuri, iunie 22, 2011 16:59
Posted in category Mass-media

Opriti tiganizarea Romaniei!DEX-ul ne spune că a discrimina înseamnă a separa, a face deosebire, a face distincție, a distinge. De zeci de ani, în România şi nu numai, țiganii se disting prin furturi, violență, poluarea mediului, nemunca, mizerie, lipsa educației etc. Dacă vorbeşti de aceste adevăruri nu înseamnă discriminare. Altfel, putem considera că şi ucigaşii sunt discriminați, atunci când li se pun cătuşele.

Ţiganii, prin tot ceea ce fac, sunt o povară pentru orice comunitate. Nu poți locui alături de indivizi fără lege, Dumnezeu, educație, morală. Atunci când autoritățile române discută de această etnie, greşeala majoră pe care o fac este considerarea țiganilor ca o populație asemănătoare armenilor, maghiarilor, evreilor etc. Şi nu este deloc aşa. Ţiganii sunt cei care au făcut praf imaginea României, țiganii sunt cei care nu produc nimic, dar trăiesc din munca românilor plătitori de taxe şi impozite. Câți muncesc din cei aproximativ două milioane de țigani? Foarte puțini, sub 5% probabil. Dar se reproduc în neştire. Cum pot asigura un viitor pentru copii lor nişte indivizi care nu au nici o profesie, nici o locuință, nici un viitor? Toate aceste viitoare generații de țigani vor fi viitorii infractori ai Europei, viitori ucigaşi de bătrâni care, după o viață de muncă, pot fi măcelăriți fără probleme de țigani, într-o țară unde pe autorități le doare-n bască de oameni. Cei bogați oricum au pază şi vile în care se intră greu, aşa încât se poate deduce cam de unde vor fura cei trei milioane de țigani pe care România îi va avea în câțiva ani. Cu toate că avem modelul francez şi italian de limitare a fărădelegilor țiganilor, România țiganizată îşi acceptă soarta de producătoare de țigani infractori, doar Ilici KGB Iliescu are o genă de țigan, la fel ca Bombonel Năstase.

Refuzul Preşedintelui României de a accepta revenirea la numele de ‘țigan’ mi se pare o greşeală. ‘Trebuie să ni-i asumăm pe romi’ spunea acum câteva luni Traian Băsescu. Şi de ce trebuie? De ce românii, domnule Preşedinte, să suporte teroarea țigănească? De ce să nu poți circula în Bucureşti, după a anumită oră, datorită țiganilor? De ce românii să fie etichetați țigani, în timp ce țiganii se numesc romi? Unde este extrema dreaptă din România? În manualele de istorie. Deşteaptă-te române … şi culcă-te la loc. Pentru cei care vor să ştie ce mai fac țiganii din România, atunci când nu stâlcesc limba română cântând manele, am ales un material din ‘Academia Cațavencu’ din care se poate înțelege ce fac țiganii în această țară. Ei sunt un stat în stat, legile aplicându-se numai ‘fraierilor’ de români, care trudesc din greu pentru ca țiganii să aibă ajutoare sociale şi de unde fura.

Penultima zi de vacanță în Glod

Sîmbătă ne-am dus la țară să vedem cum se pregătesc școlile să iasă din vacanță. Cine a pășit vreodată cu grijă prin Glod, Dîmbovița, știe că denumirea localității este ușor nedreaptă. La 30 de kilometri de Sinaia, noroiul a pierdut de mult bătălia cu balega. Printre primele observații pe care le poți face la intrarea în sat este că-ți alunecă picioarele neașteptat de des. Desigur, ai și posibilitatea să alegi. Ești atent să nu te umpli de rahat pe bascheți sau ești curios să vezi cine dă să interacționeze cu tine.

Ocîrmuitorul de cai

Cu noi a avut plăcerea un vizitiu tînăr care-și astîmpăra setea la bufet. Îndată ce ne-a reperat din înaltul unui scaun de pe terasă, a sărit să ne întîmpine. „Bă, ia veniți, bă, încoa’!“ Să ne continuăm drumul? Ar fi fost nepoliticos. Să traversăm spre locul indicat de porunca tînărului mînuitor de cai? Era periculos. Șovăiala ne-a fost spulberată în cîteva secunde. Însuflețit de vederea unor chipuri noi, vizitiul a șerpuit cîțiva pași pînă în mijlocul șoselei, gesticulînd cu berea în dreapta și biciul în stînga. „Ce-ați venit să furați, bă? Ați adus șampoanele? Scoate șampoanele, să văd ce ai în geantă!“ Din fața barului, un alt rom articula înjurături amestecate cu amenințări generoase. Nu înțelegeam nimic. De fapt, nici ei nu dădeau semnele unei mai bune înțelegeri, din moment ce tînărul nostru interlocutor a început să ne schițeze cîteva lovituri cu capul în gură. Prezența biciului continua să ne deruteze. Depărtarea nefirească de caii lui și apropierea de noi cu acel obiect în mînă ne sugera altceva. Niște capete-n gură picau destul de prost, nu aveam nici o replică pentru ele. Ar fi fost încercarea sfioasă, fără să supărăm, de a ne apăra, dar riscam să părem violenți. În acele clipe tînjeam după bici, fiind conștienți că asta ne va declanșa fuga și posibila evadare.

– Noi mergem la școală, mai încolo.
– Ia intrați în bar și luați-mi o bere!

Din experiență, știam că faza cu oferitul berii este etapa superioară bătăii și mai jos de percheziție. Care percheziție, cronologic, vine înaintea confiscării diverselor bunuri. În cazul nostru, două aparate foto și o cameră video, plus gențile în care le adăpostiserăm din precauție. Salvarea noastră a fost un țigănuș care s-a așezat între vizitiu și noi, scuzîndu-l că-i beat.

Glod, după Borat

Așa am intrat în Glod, satul prezentat lumii ca locul de baștină al lui Borat. Americanii le-au spus oamenilor că se face un documentar despre viața lor grea. Faptul că la filmări se pupau babe direct pe gură și se băgau animale în case nu le-a părut suspect sătenilor, de vreme ce primeau cîte o sută cincizeci de mii de căciulă. Nici pînă astăzi nu s-ar fi simțit jigniți dacă nu auzeau de succesul răsunător al filmului. Brusc, banii pentru care s-au maimuțărit cu mîndrie la filmări au devenit prea puțini. S-au deschis și procese împotriva producătorilor. Mișcarea anti-Borat e în plină desfășurare. Astfel, gesturile tînărului vizitiu de la intrarea în sat căpătau un sens. Lumea este hiper-supărată pe oricine le calcă bătătura fără s-aducă bani sau ajutoare.

„Bă, de ce filmați?“

Tentativa noastră de a vedea cum se pregătește Glodul pentru noul an școlar începea prost. Și tot așa a continuat. De la cea mai modernă cîrciumă din sat am primit binecuvîntarea patronului-consilier local să mergem și să intrăm în școală. Pe drum, am zis să riscăm și să facem cîteva poze. Prin această mișcare, am scos într-un timp record din case mai mulți săteni ca la inundații. Pînă în curtea școlii, am aflat că se fură, că se taie fier vechi cu flexul și e zgomot, că nu s-au făcut șanțurile pe marginea drumului, că e haos, că nu e de muncă și nici ajutoarele nu se mai dau la timp. În curtea școlii se putea intra liber. Pe ușa principală se anunța festivitatea de deschidere. Am scos camera și am început să filmăm. Aproape instantaneu, un cor din curtea alăturată s-a năpustit asupra noastră. „Bă, de ce filmați? Ia nu mai filma!“ Țiganii vecini cu școala au sărit la gard să ne certe. Cereau bani. Vecinătatea cu o cameră de filmat îi îndreptățea să primească ceva. Din spate, ne-a învăluit pe nesimțite femeia de serviciu. „Nu se poate intra, e închis. Șeful e în concediu.“ Ne-am resemnat și am plecat din nou prin sat.

„Pe niște copii i-au îmbrăcat în costum de maimuță!”

Din toate părțile apăreau noi cazuri. Fără să întrebăm ceva, lumea sărea pe noi ca pe niște duhovnici ambulanți. Problema noastră cu educația a fost lămurită rapid. La Glod, copiii nu au voie să intre prin curtea din față. Acolo au pus veceul. Unii pretind că se fură iaurtul, alții se plîng că nu curge apa și cornurile sînt depozitate greșit. Cu toate astea, rata de școlarizare este destul de ridicată. În satul lui Borat, o sursă sigură de venit o reprezintă alocațiile. Pe lîngă copii, maturii se bucură din plin de binefacerile medicinei. Cea mai mare parte a celor cu care am vorbit sufereau de diverse boli. Toate se înrudeau prin simptomul interzicerii efortului, deci a muncii. „De ce ne întrebați de rechizite? Ne-ați adus ceva?“ Dintr-o căsoaie cu garaj, ne-a ieșit în cale o doamnă normală. Adică bolnavă. Ne-a arătat gardul ei făcut din schiuri și plăci de snowboard. De pe cealaltă parte a drumului, o țigancă spunea că îi e foame. O alta îl înjura în continuare pe Borat. Copiii adunați în jurul nostru o aprobau. „Pe niște copii i-au îmbrăcat în costum de maimuță!“ Cei din Glod trăiesc încă sub impresia delirului de la filmările lui Borat. Și așteaptă bani de la oricine.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Responses to “De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România”

  1. Ţiganii şi justiţia, cauzele neintegrării României în spaţiul Schengen | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 26th, 2014 at 14:18

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

  2. Conul Zoso faţă cu reacţiunea | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 14th, 2015 at 16:56

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

  3. Ce propune bulibaşa Dan Diaconescu pentru viitorul României | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 14th, 2015 at 17:01

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

  4. Opriti tiganizarea Romaniei | A șaptea dimensiune says:

    mai 3rd, 2016 at 12:29

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

  5. Bulgaria, o ţară fără ţigani, România, ţiganizată zilnic | A șaptea dimensiune says:

    mai 21st, 2016 at 13:17

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

  6. In urma cu 69 de ani, Regele Mihai s-a lepadat de monarhie | A șaptea dimensiune says:

    iunie 26th, 2016 at 16:23

    […] De ce țiganii (nu) sunt discriminați în România […]

Adauga un comentariu