De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie

marți, aprilie 11, 2017 15:51

Dan Voiculescu

  • Ce înţeleg ziariştii securistului Dan Voiculescu prin deontologie profesională

    Antena 1, unul din posturile securistului Felix Voiculescu, este un model de cum NU trebuie să arate un mijloc de informare, fie el şi canal de televiziune. De exemplu, într-o ştire privind furturile repetate de biciclete în Bucureşti (capitală europeană?!), echipa Antenei 1 ajunge, odată cu Poliţia, într-o localitate din Ilfov, unde sunt descoperiţi hoţii: nişte ţigănuşi de 14, 15 ani. Imaginile erau însă astfel date pe post încât feţele acelor ţigani nu se distingeau clar (doar un ţigan care fură e o raritate). Motivul s-ar înţelege dacă ar fi aplicat în toate cazurile. Nu mai este însă aplicat în cazul profesoarei care a lovit un poliţist. Mai mult, ziariştii lu’ Peşte de la Antena 1 au mers la noul ei loc de muncă, într-un reportaj în care dădeau non-stop imaginile, în clar, cu profesoara care, fără să vrea, l-a atins pe poliţist. Aşa mi s-a părut, a vrut să-i îndepărteze braţul şi, din inerţie, mâna ei a atins faţa poliţistului, iar acesta, bărbat ‘adevărat’, nu-i aşa, a pocnit-o de-a binelea. Vorba aceea, dacă nu eşti capabil să iei o şpagă şi să loveşti o femeiei, nu poţi fi miliţian în Republica România, chiar dacă faci pe tine la vederea interlopilor. Revenind la Antena 1, pentru cei de acolo nu există demnitatea unui profesor şi înţelegerea capacităţii lui de îndreptare, dar există demnitatea ţiganilor (hă, hă, hă), cei care-ţi fură bicicleta de mii de euro, într-o Românie tot mai ţiganizată. Hai Antenele, umpleţi de jeg această ţară, prin manele de Revelion şi ţigăneli ordinare în restul anului. Dom’le, chiar pe aceşti producători de ştiri nu-i întreabă nimeni de minima deontologie profesională?

  • În România profundă şpaga doboară valoarea

    Pentru cei nefamiliarizaţi cu sistemul de învăţământ din România, trebuie precizat că un post în Educaţie se obţine în urma unui concurs, numit ‘Concurs de titularizare’. Pentru a obţine un post de profesor în învăţământul românesc, candidatul trebuie să obţină la concursul sus-amintit minim nota 7 (şapte). Dacă un candidat nu obţine această notă, dar a obţinut minim nota 5 (cinci) la acest concurs, poate cere suplinirea în învăţământ pentru un an şcolar, adică un contract de muncă pe o perioadă determinată, faţă de o perioadă nedeterminată (până la pensie), dacă ar fi obţinut minim nota 7 (şapte). În cazul în care doi candidaţi doresc acelaşi post la suplinire, se aplică nişte criterii, dintre care obligatoriu nota la titularizare, adică minim cinci (reţineţi acest amănunt foarte important pentru ceea ce urmează mai jos). Într-o comună de pe aici (Havîrna), la cea mai importantă şcoală din comună, au rămas nişte ore de istorie, la care râvneau doi candidaţi: Gheorghiu Andreea şi Grădinariu George-Marian (se intampla in 2010). Prima este absolventă de ‘studii universitare cu licenţă’ (studii la fără frecvenţă, pentru cei care au prefixul mai mare decât 4), iar al doilea este absolvent de ‘studii superioare de lungă durată’. Gheorghiu Andreea obţine la titularizare nota 3 (trei), iar Grădinariu George-Marian obţine la acelaşi examen de titularizare nota 6,55. În aceste condiţii, Gheorghiu Andreea nu este nici măcar trecută la concursul de suplinire din luna august (cel de titularizare desfăşurându-se în iulie), neobţinând minim nota 5 (cinci). Şi acum urmează întrebarea de baraj: cine credeţi că a obţinut acele ore de istorie la Şcoala Havîrna (sau Havârna)? Uşor de ghicit, nu? Evident, cea care a obţinut 3 (trei) la titularizare şi nici macar nu avea dreptul să participe la concursul de suplinire. Cei care au ghicit sunt aşteptaţi cu şpaga la cei care promovează ‘valorile’ în comuna ‘europeană’ Havîrna.

  • Cristian Mungiu, laureatul de la Cannes, despre dictatura comunistă

    Rep.: Cum trăieşte Ceauşescu în tine?

    Cristian Mugiu: Prin tot felul de frici: să nu vină războiul (deşi nu mai mi-e clar între cine şi cine), să nu devin şomer (deşi nu sunt angajat), că n-o să am din ce trăi la pensie (deşi mi-am făcut două pensii private) şi din astea. Am rămas de pe urma comunismului cu senzaţia că nimic nu e stabil şi că orice e posibil, oricând, în special în rău.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie”

  1. Diagnostic pentru profesorul de istorie Crin Antonescu: chiulangeala cronica | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 12th, 2019 at 10:11

    […] De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie […]

  2. Consecinta tiganizarii non-stop a Romaniei de catre televiziunile lui Voiculescu-Puscarie: Romania are cel mai mare procent de mame cu varsta intre 10 si 15 ani din UE | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 20th, 2019 at 20:56

    […] De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie […]

  3. La Antenele lui Voiculescu-Puscarie, tiganizarea Romaniei merge mai departe | A șaptea dimensiune says:

    mai 3rd, 2019 at 19:43

    […] De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie […]

  4. Romania tiganizata, „cea mai tara proasta” | A șaptea dimensiune says:

    mai 7th, 2019 at 19:24

    […] De ce trebuie boicotate firmele care-si fac reclama la tembeliziunile lui Voiculescu-puscarie […]

Adauga un comentariu