Diferite mici mişcări prin palate şi cămări

sâmbătă, iulie 14, 2018 11:52
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaÎn epoca fanarioţilor, Poarta Otomană a lansat o profitabilă modă a transferului de domni, un soi de Intermercato valaho-moldovean prin care domnitorul compromis de biruri în Moldova era uns ca nou-nouţ în Ţara Românaescă şi viceversa. (Moda fanariotă a fost aplicată cu sârg şi de dictatorul comunist Nicolae Ceauşescu, prin ceea ce se numea atunci “rotaţia cadrelor”, adică prim-secretarii comunişti de la judeţe (şefii de facto ai judeţelor) erau trecuţi de la un judeţ la altul, în aceeaşi funcţie, creându-se iluzia ca este, totuşi, o schimbare; în acest mod, KGB-istul criminal Ion Iliescu, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, la un moment dat, a prins şi două mandate de prim-secretar, în judeţele Iaşi şi Timiş – n.m.)

Prin acest mecanism al simetriei în exploatare, Constantin Mavrocordat îl subtituie pe Grigore al II-lea Ghica la tronul Moldovei, în timp ce Grigore al II-lea Ghica îşi ia în primire primul mandat în Ţara Românească, într-o frumoasă lună mai a anului 1733. La o privire mai atentă, însă, de nespecialist, schimbul de domnitori e o iluzie optică. În realitate, domnitorii rămân pe loc, adică pe poziţia de dijmuitor suprem, iar de schimbat se schimbă doar populaţiile, într-o alternanţă la spoliere crescută progresiv.

Constantin Mavrocordat era fiul lui Nicolae Mavrocordat, el însuşi în mod sigur fiu al unui alt Mavrocordat, bunic de-al nepotului său Constantin. Născut în inima Fanarului, Costică a stat de mic cu urechea la sfatul politic al tatălui său, cu capul la prostii şi cu ochii la tronul unei ţări româneşti. După ce primeşte firman pentru bogata ţară a Moldovei, proaspăt sărăcită de Grigore al II-lea Ghica, el se înfăţişează la Iaşi înconjurat de greci, de parfumuri şi de datorii.

Debutul domniei e promiţător pentru bieţii răzeşi, sleiţi de birurile fanariotului anterior. Constantin nu adaugă noi dări, dar numeşte în toate ministerele economice oameni de-ai lui, exact ca în ziua de azi. Oamenii grecului simulează o vreme relaxarea fiscală, după care, după vreo două luni, trec la etapa jupuirii directe.

O relatare amplă şi competentă în acest sens de oferă marele cronicar Ion Neculce, el însuşi luat prin surprindere de anvergura programului de tâlhărire fiscală: “au scos văcărit şi vădrărit totdeodată şi de iarnă civerturi şi hârtii; eară de primăvară pogonărit şi cuniţe, câte opt potronici de vită, ca şi văcăritul”.

Această primă domnie a lui Costică a fost scurtă: în doi ani jumătate Moldova era pauperizată complet. Ţara Românească, în schimb, încă avea resurse insuficient jefuite. La 28 noiembrie 1735, aşadar, prin rocada fanariotă respectivă, Constantin Mavrocordat al Moldovei şi Grigore al II-lea Ghica din Ţara Românească fac schimb reciproc de tronuri. Începea o nouă perioadă de suspans, plină de surprize ca o guvernare PSD. (“Academia Caţavencu”, nr. 487/2001)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Diferite mici mişcări prin palate şi cămări”

  1. Ignorând jena şi frica, domn e tot Grigore Ghica | A șaptea dimensiune says:

    februarie 3rd, 2019 at 16:03

    […] Diferite mici mişcări prin palate şi cămări […]

  2. Fiul face, tata trage | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 29th, 2019 at 17:22

    […] Diferite mici mişcări prin palate şi cămări […]

Adauga un comentariu