A șaptea dimensiune

Între micii regi ce răvăşeau toposul dacic prin crizele lor de personalitate militară se detaşează figura luminoasă a lui Scorillo. Lumina venea desigur de la pălălăile ce cuprindeau frecvent structura lemnoasă a cetăţilor din regatele vecine şi scotea în evidenţă, oricât de neagră ar fi fost noaptea atacului prin surprindere, surâsul de satisfacţie al regelui […]

După ce marele Burebista a coborât la strămoşi, puterea geţilor s-a fărâmiţat în opt. Cinci optimi din puterea de odinioară reveneau celor cinci regate din Dacia Mare, în timp ce restul de trei optimi era disputat de alte trei mini-regate dobrogene. Din nefericire, însă, totalul optimilor însumate militar nu mai dădeau ca pe vremuri cifra […]

Ajuns cu povestitul istoriei românilor aici şi văzând zorii Evului Mediu mijind sfios, povestitorul tăcu. Tăcu şi începu să scrie un episod de tranziţie, între epoca marilor migraţii şi cea a micilor incursiuni de pradă. După cumani şi pecenegi au urmat aşadar tătarii şi turcii. Numai că aceşti noi năvălitori n-au constituit niciodată un aport […]

Saşii au ridicat oraşe înfloritoare. Între ele, Hermannstadt-ul şi Kronstadt-ul au făcut furori în epocă. Ruinele lor – Sibiul şi Braşovul – se mai văd şi astăzi. Prosperitatea pe care au adus-o nemţii în Transilvania a trecut repede munţii şi a încercat să repete figura în Moldova şi-n Oltenia. O mişcare extrem de curajoasă la […]

Vârful de lance al regilor unguri, sau mai bine zis vârful lor de secure, au fost secuii. Trib de origine turcă cu aventuri etnice maghiare şi mătuşi răpite de mongoli, secuii au luptat pentru unguri ori de câte ori s-a ivit ocazia unei năvăliri. Imediat după cucerirea Transilvaniei de Vest, secuii s-au instalat la hotare, […]

Deşi s-au consacrat ca mari amatori de pustă, ungurii au venit de la poalele munţilor Altai. Năvălirae lor s-a desfăşurat în etape, după cum tot în etape s-a desfăşurat năvălirea bulgarilor asupra lor. După ce au ocupat succesiv câmpiile dintre Volga şi Urali, dintre Don şi Nipru, ungurii au ajuns în Bugeac, adică între Nipru […]

Prin anul 560, când migratorii germanici îşi făceau de cap cu lexiconul nostru prin Ardeal, în Câmpia Getică se făceau auzite primele acorduri melodioase ale limbii slave. Pe o scală de la 1 la 10, cruzimea acestor noi oaspeţi barbari se situa cam în jurul valorii 3, longobarzii şi gepizii punctând, prin comparaţie, un lejer […]