A șaptea dimensiune

Ştefan Racoviţă a prins tronul Munteniei în martie 1764, prin grija perfidului Iordache Stavarache. După nimire, Stavarache s-a grăbit să-i traseze liniile directoare ale politicii interne, adică cifrele exacte în materie de pungi. Ca să împlinească sumele necesare, Fănică a tăiat, la sfatul grecoteiului, un număr bine calculat de boieri nemulţumiţi, ale căror averi confiscate […]

Constantin Racoviţă, cel despre care am tot spus că nu e defel rudă cu viitorul mare naturalist Emil Racoviţă, a suit, în 1763, pentru a doua oară, pe tronul Munteniei. Ca primă realizare a mandatului său poate fi socotită numirea pe postul de capichehaie a lui Başa Mihalopol, un fanariot moderat, adept al exceselor temperate […]

Ioan Teodor Callimachi era la origine moldovean-moldovean. Numele lui de bază, dobândit de la Teodor Călmaşul-tatăl, era, aţi ghicit, Călmaşul. Dar cărările întortocheate ale carierei sale turco-polono-greceşti i-au şlefuit ani la rând denumirea personală până când, în momentul ei de apogeu, Călmaşul-fiul a căpătat sonoritatea confortabilă a fanariotului Callimachi. Ioan Teodor Callimachi s-a suit pe […]

Exemplul negativ dat de Matei Ghica l-a îngândurat serios pe succesorul său fanariot, Constantin Racoviţă. Nici n-a apucat bine Matei să guste din aroma inefabilă a mazilirii, că Costică şi-a şi dat apucăturile la-ntors, abandonând care va să zică hedonismul extremist şi trecând, de ochii lumii, la un populism oportunist-slugarnic. De fapt, Racoviţă şi-a propus […]

Cea de-a treia domnie a lui Constantin Mavrocordat în Moldova se încheie cu rituala mazilire la 31 august 1749. În limbajul diplomatic al epocii, mazilirea unui fanariot avea două semnificaţii. Prima, adică sperietura tradiţională a împricinatului, avea rolul să-i amintească ce uşor îţi poţi pierde capul şi – de ce nu? – chiar averea dacă […]