A șaptea dimensiune

După pacea de la Şiştov – actul care dădea întâlnire celor trei imperii pe teritoriile noastre – în Valahia domnea haosul. Această domnie nu era însă pe placul sultanului, care-l numi imediat pe noul domn, Mihai Sutzu. Mihai era un fanariot recidivist la Bucureşti, care, în mandatul anterior, mersese poporului la suflet. Dar, să nu […]

Sfârşitul fizic al lui Nicolae Mavrogheni n-a venit, aşa cum poate cititorul a sperat, dinspre partea ostăşească a acţiunilor lui. Nu, regula decesului perfid, întărită de un întreg secol fanariot, n-avea să fie tulburată. Nefireasca vitejie a acestui grec ajuns domn în Ţara Românească urma să sfârşească în obişnuitele împrejurări mişeleşti. Deşi pe finalul războiului […]

Primele semne ale căderii lui Nicolae Mavrogheni se vădesc în exageratele victorii pe care acesta le repurtează în Moldova. Furat de frumuseţea militară a momentului, domnul Munteniei uită complet de obişnuitele superstiţii şi îi face praf pe ruşi la Vaslui şi pe austrieci la Comăneşti, adăugând astfel o nouă perspectivă nefastă propriei cariere. Auspiciile proaste […]

Tinereţile petrecute în cazărmi îi dădeau prea tare ghes lui Nicolae Mavrogheni. Gânduri milităreşti şi planuri de mărire ostăşească îi copleşeau viziunea economică într-aşa măsură încât proaspătul domn al Valahiei ridica boieri în rang numai pentru a le lua noi taxe pentru armată. Astfel, în numai doi ani el puse pe picioare o oştire de […]

Succesiunea monotonă a domniilor fanariote e întreruptă în 1786 de o surpriză. În locul lui Mihai Sutzu, pe tronul de la Bucureşti e numit Nicolae Mavrogheni, un personaj incredibil, descins parcă din alte istorii, străin de moravul Fanarului şi născut probabil într-un secol greşit. Originar din insula Paros, Mavrogheni stă departe de molimele Stambulului, aşa […]

Mihai Sutzu, succesorul lui Nicu Caragea la tronul Ţării Româneşti, putea foarte bine să rămână mare dragoman. Descendent al unei vechi familii greceşti din Fanar, Mişu avea toate datele necesare unei cariere turceşti respectabile, răsfirată între lene, bogăţie şi huzur. Totuşi, mirajul postului de la Bucureşti s-a dovedit irezistibil. Un nou timp de trândăvie, de […]

Vreme de doi ani după intrarea lui Scarlat Ghica în istoria medicinei prin spectaculosul său deces, în Ţara Românească a fost consemnată o singură activitate. Alexandru Scarlat Ghica, fiul şi urmaşul la tron al mortului, s-a străduit din răsputeri să ducă la bun sfârşit Mănăstirea Sfântul Spiridon Nou, începută de babac în timpul vieţii. Astfel, […]