A șaptea dimensiune

Academia Caţavencu: Cum s-a reactualizat planul DNESTR la Revoluţia din 1989?
I.M. Pacepa: Planul DNESTR pe care l-am cunoscut în anii când am fost la cârma spionajului român avea cinci prevederi de bază: (1) preluarea conducerii armatei şi securităţii; (2) crearea unui Front al Salvării Naţionale, ce figura şi în planurile Kremlinului pentru instalarea de guverne prosovietice în Grecia şi Spania; (3) atragerea simpatiei internaţionale prin lansarea zvonului că zeci de mii de oameni au fost ucişi de Securitate şi de terorişti străini veniţi în ajutorul lui Ceauşescu; (4) informarea permanentă a Moscovei asupra stadiului loviturii de stat; (5) solicitarea intervenţiei militare a Uniunii Sovietice în cazul în care succesul loviturii de stat ar fi fost periclitat. Evenimentele din decembrie 1989 au demonstrat că aceste prevederi de bază au rămas nechimbate.

La 21 decembrie 1989, la doar câteva ore după ce Ceauşescu a fugit, generalul în rezervă Nicolae Militaru, care fusese recutat de Moscova în vara lui 1978 şi primise numele conspirativ “Corbul”, s-a autoinstalat ca şef al forţelor armate şi a pus Securitatea sub controlul său. În noaptea de 22 decembrie 1989, dl. Iliescu, care fusese racolat pentru planul “Dnestr” în 1974, a creat Frontul Salvării Naţionale şi s-a autointitulat preşedintele său. În aceeaşi noapte, el a telefonat lui Mihail Gorbaciov spre a-i raporta stadiul loviturii de stat. Fostul meu subaltern, profesorul Dumitru Mazilu, care era atunci adjunct al dlui Iliescu, a fost de faţă la această discuţie telefonică pe care a descris-o ulterior în cartea sa “Revoluţia furată”, ce a fost serializată în Statele Unite.

La orele 2 în după-amiaza zilei de 23 decembrie, Televiziunea Română a anunţat că Frontul Salvării Naţionale a cerut ajutor militar Uniunii Sovietice sub pretextul că “terorişti străini ce vroiau să-l readucă pe Ceauşescu la putere ar fi ucis peste 60.000 de persoane”. Imediat, ambasada sovietică a intrat deschis în joc, declarând că personalul ei era în pericol. În aceeaşi seară, Televiziunea Sovietică a “confirmat” că Ceauşescu era sprijinit de “mercenari străini” şi a anunţat că Gorbaciov l-a informat pe “tovarăşul” Iliescu că Uniunea Sovietică i-a aprobat ajutorul militar pe care l-a solicitat.

În final, Kremlinul a evitat implicaţiile politice ale unei intervenţii militare în România, deoarece Ceauşescu a fost împuşcat de organizatorii loviturii de stat. Aceasta a fost prima modificare majoră a planului “Dnestr”, care în forma iniţială nu prevedea asasinarea lui Ceauşescu. O altă modificare constă în faptul că Moscova a folosit în operaţia “Dnestr” câţiva noi “suporteri” ce au fost evident recrutaţi după ce am primit azil politic în Statele Unite. Scriitorul francez Radu Portocală, a cărui carte (Autopsie du corp d’etat roumain: Au pays du mensonge triumphant) a fost primită cu viu interes în Occident, a identificat doi dintre ei. Unul a fost generalul Victor Stănculescu, care a jucat rolul principal în lichidarea lui Ceauşescu. Al doilea a fost generalul Mihai Chiţac, care a devenit ministru de interne. Potrivit relatărilor lui Radu Portocală, ambii generali a fost contactaţi de KGB în timpul unei vizite pe care au făcut-o la Budapesta cu numai câteva săptămâni înaintea loviturii de stat.

Pentru că tot vorbim despre carţi, doresc să menţionez cartea cancelarului Helmuth Kohl intitulată Vreau Unitatea Germaniei, ce a fost publicată acum câteva zile (era în octombrie 1996 – n.m.) la Bonn. În ea, autorul relatează că, atunci când Zidul Berlinului a început să fie dărâmat, “KGB-ul şi Stasi au încercat să organizeze o lovitură de stat şi să creeze pretexte pentru a solicita intervenţia militară sovietică”. Evident, Moscova avea un plan “Dnestr” şi pentru Republica Democrată Germană. (General Ion Mihai Pacepa, S.U.A., 24 octombrie 1996)

Citeste si articolele:

• Cine a tras la Cluj in decembrie 1989
• Cum a blocat V.A. Stanculescu anchetarea celor vinovati de masacrul din decembrie 1989
• Se știe cine a tras în Decembrie 1989
• Ce făcea cetățeanul „cinstit” Ilici Iliescu în decembrie 1989
• Luiza Mirela Mirea, impuscata in frunte de securistii lui Ceausescu (21 decembrie 1989)