Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni

joi, octombrie 18, 2012 15:57
Posted in category Literatura

Horia LovinescuCe destin grotesc: să-ți iei doctoratul în Rimbaud și cu aceeași mână să scrii piese de propagandă ticăloasă ca să-ți faci loc cât mai în față în lumea literară! Să fii nepotul lui E. Lovinescu și să-ți bați joc cu o cruzime de renegat de lumea alor tăi! Să ai talent cât să mai dai și la alții și să-l irosești cu bună știință făcând plecăciuni bolșevicilor rusofoni, ca să te bucuri de funcții, iar la bătrânețe să ți se umple tot timpul cu apă păhăruțul de vodcă și cu vodcă paharul de apă! Să te autoiluzionezi că ești un mare artist fiindcă ți se joacă piesele în care faci ochi dulci comunismului care ți-a arestat și omorât mătușa și ține la index ceea ce a scris adevăratul Lovinescu! Să ai maniere de gentleman și să te pretezi în scris la mișmașuri de bucătăreasă hoață care pune în tigaie ce găsește prin tomberon. Să faci pe protectorul artei, în timp ce tu îi gazezi principiile elementare!
Și cu toate astea, să te bucuri de o posteritate respectabilă de mare dramaturg și eminent om de teatru. Iar printre actorii care au jucat piesele tale să răzbată și azi regretul că marile tale succese, cu ‘adâncile lor conflicte de idei’, nu mai sunt puse în scenă.

Nu vreau să dezgrop morți care put, cum e piesa cu care a debutat, în 1953, Horia Lovinescu, Lumina de la Ulmi, care era atât de realist socialist încât nu mai putea fi pusă în scenă în anii de glorie ai maestrului. Cu ce obraz s-ar încumeta însă azi un regizor să mai însceneze pe bune Citadela sfărâmată? Piesa e de un cinism propagandistic fără margini și de o falsitate conflictuală pe măsură. Fiindcă în timp ce burghezii ridicoli din piesa lui Lovinescu își apărau citadela, în lumea reală, de care își bate joc autorul, Securitatea îi lua noaptea pe burghezi, încât unii n-apucau nici să-și facă valiza de pușcărie. Și tot în familia din Citadela, batrâna savantă progresistă e de partea celor care vor să sfărâme reduta familiei, iar tânăra, și mai progresistă, se îndrăgostește, cu reciprocitate, de un comunist cu experiență. Dar ce comunist cu experiență și-ar fi stricat dosarul din anii ’50, de dragul unei tinere năpârci burgheze? Și ăsta nu e decât un detaliu din citadela sfărâmată de Horia Lovinescu. Iar capodopera lui, Moartea unui artist, e bună în cel mai bun caz ca document psihologic pentru un scriitor care, în cei câțiva ani ai dezghețului ceaușist, a trecut prin sperietura că de piesele lui cu idei angajate s-ar putea alege praful. Șansa lui Horia Lovinescu a fost că dezghețul ceaușist de care se speriase s-a terminat repede și a fost urmat de un nou îngheț care i-a readus piesele la viață și gloria personală pe reduta cucerită în anii realismului socialist. (Cristian Teodorescu, Academia Catavencu)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

5 Responses to “Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni”

  1. Arta de a te pupa singur în cur | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 15th, 2015 at 19:54

    […] Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni […]

  2. Dan Deșliu, demon și înger | A șaptea dimensiune says:

    martie 30th, 2015 at 20:41

    […] Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni […]

  3. Cum s-a metamorfozat Adrian Păunescu în porc bolșevic | A șaptea dimensiune says:

    martie 30th, 2015 at 20:45

    […] Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni […]

  4. O nouă formă de genocid în China comunistă: furtul de organe | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 27th, 2015 at 14:27

    […] Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni […]

  5. Proza din umbrele trecutului | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 26th, 2016 at 20:19

    […] Horia Lovinescu, un pupincurist al bolșevicilor rusofoni […]

Adauga un comentariu