Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (XXXIII)

marți, februarie 27, 2018 19:21

Elena CeausescuDespre tovarăşe de viaţă

– Ce-ai, bă Nicule, mâncaşi scaieţi, de eşti aşa pleoştit?
– De, tovarăşu’ Dej, am probleme cu Tovarăşa.
– He-he, te pomeneşti că iar i s-a făcut de polimeri!
– Nu, dă ştiinţă n-a mai zis nici pâs dă când cu colegii academicieni care n-a făcut nimica, n-a judecat pă nimenea.
– Atunci ce, ţi-a cerut vreo blană dă şamur sau dă bizon?
– Nţ. Mi-a cerut să-i fac o funcţie emportantă.
– Nu zău? Şi-a lovit-o aşa din senin?
– S-a-nervat când a cetit în presă că tovarăşa Vasilica-Viorica Dăncilă are funcţie dă conducere la Guvern. Şi acum vrea şi ea. Cică nu-s io mai prost ca Liviu Dragnea.
– E, nici io nu cred că eşti mai prost, că doar ai operă mai mare. De, ce să zic? Ţi-ai găsit belea mare, Nicule.
– Da, tovarăşu’ Dej. Unde mai pui că nici nu stă dracu’ liniştită …
– Cine, mă, Lenuţa?
– Nu, tovarăşa Vasilica-Viorica Dăncilă. Să izmeneşte toată ziua pă la servici că scrie presa mereu dă ea. Cică citeşte texte de pe foi dinainte pregătite, mai prost decât Tovarăşa, iar cu geografia stă şi mai prost, din moment ce a spus că Iranul şi Pakistanul sunt în UE.
– Şi?
– Cum şi, tovarăşu’ Dej, cum şi? Păi, iegzact aşa visează Tovarăşa o funcţie dă conducere, unde nu trebuie să ştii nimic, poţi spune numai tâmpenii, poţi merge la cumpărături unde vrei în lume şi nu dai socoteală nimănui pentru ceea ce spui sau ce faci. (Preluat şi adaptat din “Academia Caţavencu”, nr. 417/1999)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu