În perioada guvernării Năstase-PSD, când mafioţii din politică nu ajungeau la puşcărie, nu interesa pe nimeni condiţiile din penitenciare

duminică, decembrie 29, 2019 8:33

Adrian NastaseOdată cu plecarea Laurei Codruţei Kovesi din fruntea DNA, această instituţie a fost paralizată de PSD = ciuma roşie. Rar mai apare câte o ştire despre activitatea DNA. Iar astfel de ştiri se referă, de regulă, la plevuşcă. Peştii mari, hoţi, mafioţi şi corupţi, de la (foşti) miniştri la (foşti) parlamentari, pot sta liniştiţi. Mai mult, un mafiot şi un hoţ ca Varujan Vosganian, care se ascundea prin toaletele Parlamentului de frica DNA, pe vremea Codruţei Kovesi, are păreri despre lume şi viaţă, explicând „prostimii” cum vine treaba cu Europa şi democraţia.

Activitatea de astăzi, decembrie 2019, a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), organism înfiinţat de Monica Macovei, pe vremea când era ministrul Justiţiei, cu acordul Preşedintelui României de atunci, Traian Băsescu, seamănă tot mai mult cu (in)activitatea PNA (Parchetul Naţional Anticorupţie), de pe vremea mafiotului puşcăriaş Adrian Năstase, organism înfiinţat ca o condiţie a aderării României la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007), dar care, din păcate, era doar de faţadă, arestând găinari, în timp ce marii corupţi ai neamului românesc acumulau averi de miliarde de euro.

Şi dacă tot nu ajungeau la puşcărie mafioţii din politică pe vremea lui Bombonel-Năstase (cu origini ţigăneşti), normal că nu-i interesa condiţiile din penitenciare, unde ajungea „prostimea”, cea care fura un ou, nu milioane de euro precum acest Năstase – 10 case şi restul, până la 30, vile şi alte domenii (nu mai enumerăm şi conturile din băncile străine).

Haideţi, aşadar, să vedem cum erau condiţiile din penitenciare în 2004, pe vremea când Adrian Năstase era premierul României şi nu se gândea că va ajunge vreodată la puşcărie.

Legea junglei în zeghe: Cine fură ieri un ou primeşte un viol nou

Acum două săptămâni (era început de februarie 2004 – n.m.) am primit prin poştă scrisoarea unei femei de la Penitenciarul Târgşor. Am citit în ea senzaţionalul. Mamă, ce subiect trăsnet! Apoi, am privit spre scrisoare cu un fior: de ce condamnaţii din puşcării ar trebui să fie şi hoţi, dar şi violaţi după legea celui mai tare şi mare? Să mai invocăm Europa, într-o chestie de minimă umanitate? Este lesne de înţeles de ce am trimis o copie a scrisorii către Direcţia Penitenciarelor pentru a le afla părerea şi am păstrat anonimatul hoaţei noastre ce stă la răcoare în Târgşor. E nevoie să se găsească un ac de cojocul violatorilor, nu încă o noapte de viol pentru cea care a avut curajul să scrie.

“Stimată redacţie Caţavencu,
Sunt o femeie care a greşit. Am furat şi îmi işpăşesc pedeapsa. (Vedeţi diferenţa dintre un om simplu şi un mafiot din politică? Jegul din politică nu recunoaşte neam că a greşit şi că, pe cale de consecinţă, ajungerea la puşcărie ar fi meritată, deşi insuficientă, această trebuind a fi completată cu recuperarea prejudiciului produs bugetului public, adică nouă tuturor. – nota mea (n.m.))

Sunt la prima condamnare şi vreau să vă spun că e o luptă pe viaţă şi pe moarte ca să trăieşti de la o zi la alta.

Se întâmplă între femeile din Târgşor un fenomen, care pe mine, ca femeie ce nu am avut parte în viaţa mea decât de o viaţă sexuală normală, mă loveşte în demnitatea mea de om.

Este vorba de Degetoaicele. Degetoaicele sunt huidumele, femeile tari şi rele care pus stăpânire cu degetele pe celelalte femei din cuşcă.

Eu când am venit în Târgşor am avut parte de o asemenea iniţiere. Am fost repartizată într-o cuşcă cu douăzeci de femei. După ce ne-am mâncat cimentul, am fost luată pe sus de către trei femei şi îmbrâncită până la alta. Stătea pe băncuţă şi se uita la mine. Mi-a spus să mă desbrac să mă vadă ea. Am refuzat. Am fost desbrăcată şi femeia aceea a pus celelalţe femei să mă ţină. Cu degetele ei pur şi simplu mă viola şi se excita, ţipa de plăcere.

Am urlat de durere şi mi s-au pus pernele pe gură. Nimeni nu se băga între noi. Gardienii păreau că nu aud. Am fost violată cu degetele acelei femei scârbos.

Am dormit toată noaptea chircită. Voiam să mă sinucid. De ce trebuie să fiu din nou pedepsită?

Degetoaicele sunt stăpânele camerei. Au sclave care toarnă, care fac rost pentru ele de ţigări. Nu am vrut să fiu sclava lor şi m-au călcat în picioare.

Am vrut să raportez gardienilor şi doamnei directoare. Am pus să fac o cerere şi mi s-a făcut ruşine de mine. Ce puteam să le spun eu lor? Că femeia aia umblă în măruntaiele mele de femeie?

Cu timpul am auzit că în alte celule e mai rău. Auzisem chiar de Degetoaice mai rele, care se bat între ele pentru sclave.

Dacă nu vrei să le faci pe plac te iau şi te bat. Te iau la ochi şi nu mai scapi de Degetoaice şi nici de sclavele lor.

Dacă primeşti un pachet, Degetoaicele iau jumătate din pachet. Dacă nu eşti cuminte, te toarnă oricare şi e suficientă turnătoria ca gardienii să te taie de la aer sau de la ieşirea la lucru.

Dacă vrei să te uiţi la televizor, nu eşti lăsat. Dacă vrei cel mai mic ajutor, ţi se întoarce spatele. Eu nu am puterea să lupt cu Degetoaicele, încerc doar să le evit.

Scriu redacţiei dumneavoastră pentru că aş vrea să se afle acest lucru. Atât directoarea, cât şi gardienii ştiu de acest fenomen. Nu ştiu dacă tăcerea lor înseamnă că aşa se obişnuieşte în Uniunea Europeană.”

Răspunsul european al Direcţiei Penitenciarelor este: “faptele relatate nu sunt de interes public”. (“Academia Caţavencu”, nr. 636/2004)

Cam aşa erau condiţiile în penitenciarele româneşti, pe vremnea când mafihoţul Adrian Năstase (şeful PSD = ciuma roşie = mafia) primea un comision de 80 de milioane de dolari, de la Bechtel.

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu