Japonezii, aceşti islamişti cu ochii oblici
luni, iulie 20, 2015 18:44Ca și pentru musulmanii teroriști, viața unui om era total neimportantă pentru imperialismul japonez
Japonezii au avut, și poate mai au, un dispreț total față de viață în general. Începând cu propria lor viață și terminând cu a celor care aveau ghinionul să le stea în cale. Atunci când au invadat China, de exemplu, a măcelărit toată populația unui oraș, doar din plăcerea de a ucide. Dacă nu erau învinși de americani, în al doilea război mondial, ar fi creat un imperiu al răului, ce l-ar fi depășit în cruzime pe cel creat de Hitler. Atunci când plângem cu lacrimi de crocodil soarta locuitorilor celor două orașe japoneze asupra cărora au fost folosite bombele atomice, nu trebuie să uităm cruzimea de care a dat dovadă Japonia militaristo-imperialistă până în acel moment, față de toate țările din regiune. De altfel, împăratul Japoniei din perioada celui de-al doilea razboi mondial este considerat unul din cei mai mari criminali ai tuturor timpurilor. Considerat Dumnezeu de către japonezi, la fel de fanatici ca musulmanii, împăratul Japoniei avea, poate si are, drept de viață și de moarte asupra supușilor săi. Ce drepturile omului, CEDO și alte “prostii”! Japonezii nu se încurcă în astfel de “amănunte”. La ei viața este total neimportantă. Iar dacă la supusii criminalului pedofil Mahomed există promisiunea raiului cu cele n+1 fecioare, la japonezi oare ce există?
Atrocitățile japonezilor în timpul celui de-al doilea război mondial: nouă piloți americani disecați pe viu
O universitate niponă a decis să spargă tabuurile și să dezvăluie detalii despre chinurile îngrozitoare în care au murit mai mulți piloți americani, în timpului celui de-Al Doilea Război Mondial.
Nouă soldaţi americani au fost capturaţi în timpul celui de-al doilea Război Mondial, în mai 1945, după care medici japonezi ai Facultății de Medicină din cadrul Universității Kyushu i-au supus unor experimente desprinse din filmele horror: bucăţi din ficatul şi chiar din creierul militarilor au fost îndepărtate chirurgical, scrie rfi.ro.
Căpitanul Marvin Watkins a fost dus la Tokyo, pentru a fi interogat, în timp ce alţi opt soldaţi au fost daţi pe mâna unui medic militar şi transportaţi la Facultatea de Medicină a Universităţii Imperiale din Kyoto, cum se numea pe vremuri instituţia care organizează expoziţia 70 de ani mai târziu.
În 1948, 30 de doctori şi angajaţi ai universităţii au fost judecaţi de un Tribunal al aliaţilor pentru Crime de Război din Yokohama. Potrivit mărturiilor, prizonierilor de război americani li s-au administrat injecţii cu apă de mare, pentru a vedea dacă aceasta poate fi folosită ca substitut al injecţiilor cu soluţie salină.
De asemenea, soldaţii capturaţi au fost supuşi unor vivisecţii. Medicii au tăiat bucăţi din ficat, pentru a vedea dacă „pacienţii” supravieţuiesc şi chiar din creier, ca să afle dacă acest lucru ar putea vindeca epilepsia. Niciunul dintre cei nouă prizonieri de război americani nu a supravieţuit. Rămăşiţele lor au fost păstrate în formaldehidă până la sfârşitul războiului, când cei implicaţi au distrus dovezile.
În timpul procesului care a urmat, 23 de persoane au fost găsite vinovate. Una dintre ele s-a sinucis în închisoare, cinci au fost condamnate la moarte, patru la închisoare pe viaţă, iar celelalte au primit pedepse mai uşoare. Tribunalul nu a declarat niciodată universitatea în sine vinovată pentru aceste experimente macabre, iar instituţia niponă nu s-a pronunţat niciodată public pe această temă.
Facultatea de Medicină a Universităţii Kyushu a inaugurat recent un muzeu în care dramaticul episod este relatat pe larg. (Sursa)
Citeste si articolele: