Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale

miercuri, aprilie 11, 2012 10:05

Rodica StanoiuCurtea nu era Constituţională, dacă n-ar fi avut în rândurile ei cel puţin un colaborator al fostei Securităţi. Până acum, CNSAS a dovedit-o cu o jumătate de gură doar pe Aspazia Cojocaru, ca având legături cu fosta Securitate. Pactul cu diavolul i-a fost netezit de Rodica Stănoiu, colegă de serviciu cu Aspazia Cojocaru. Totul a plecat de la ura viscerală a fostului ministru pesedist al Justiţiei, Rodica Stănoiu, împotriva Marilenei Uliescu, colegă de birou la Institutul de Cercetări Juridice. Când n-a mai putut s-o toarne singură, a cerut ajutoare. În acest scop, ‘Sanda’, cum se iscălea Rodica Stănoiu în analele Securităţii, a întocmit un raport adresat ofiţerului de legătură, în care lauda calităţile Aspaziei Cojocaru, despre care spune că ‘prezintă o anumită încredere, în măsura în care se stabileşte o relaţie cu ea. Este în relaţii foarte apropiate cu Marilena, cunoaşte o mulţime de amănunte din viaţa acesteia. Este foarte curioasă, sesizează foarte uşor tot ce se întâmplă în jur’. Recrutarea Aspaziei ca informator, sub numele conspirativ ‘Ana’, s-a făcut aşadar în baza caracterizării informatoarei ‘Sanda’, alias Rodica Stănoiu. Aspazia a acceptat să scrie note şi să respecte regulile de conspirare impuse de munca informativă. Mai exista un mic handicap: Aspazia era membră PCR, motiv pentru care trebuia obţinută apropbarea organelor de partid. Organele i-au dat verde să toarne la greu. Ţinta a devenit Marilena, ‘cea mai elegantă persoană din institute, dând impresia unei situaţii materiale deosebite. (…) Menţionez că este o vizitatoare a Ambasadei Franţei la Bucureşti’, scrie ‘Ana’, alias Aspazia. În anii 1978 şi 1980, judecătorul Aspazia Cojocaru urmează o serie de cursuri de specializare la Facultatea Internaţională de Drept Comparat din Strasbourg. Ce reţine de aici? Vreun monument istoric deosebit? Vreo catedrală Notre-Dame de Strasbourg, cu turnul înalt de 142 de metri? Oh, nicidecum, ci pe profesorul de origine română de la cursuri, care obişnuia, nu se ştie de ce, dar părea suspect, să-i scoată pe studenţii români în oraş. ‘Dintre bursierii români se interesa în mod deosebit de (…) un avocet, fost consilier la Consiliul Legislativ’, scrie ‘Ana’. După ce Aspazia a fost dovedită drept ‘colaborator al poliţiei politice comuniste’, acelaşi CNSAS o scoate imaculată, fără ca în dosar să apară dovezi probatoare. Judecătoarea a dat-o la întors, motivând că a fost forţată să scrie notele, dar că nu a semnat nici un angajament cu Securitatea. În rest, ce să vă mai spun? În anul 2004 (când PSD-ul avea majoritatea în Camera Deputaţilor – n.m.), prof. dr. Aspazia Cojocaru a fost numită în funcţia de judecător la Curtea Constituţională a României, pentru un mandat de nouă ani. Ne-a făcut-o cadou Camera Deputaţilor, până în 2013. (Academia Caţavencu)

Într- ţară normală, doar umbra unei bănuieli te-ar face să demisionezi din cea mai înaltă funcţie de magistrat. Asta-i onoarea turnătorilor de la care aşteptăm confirmarea Legii lustraţiei (hă, hă, hă). Nu-i aşa că-i frumos, pentru ei (turnători, securişti, comunişti), în Republica Securistică România? Ei au salarii imense, trăiesc bine, fiind susţinuţi de pătura de creiere spălate de 50 de comunism şi 15 de necomunism. Vinovat este, evident, Traian Băsescu. Ruşine, Traian Băsescu!

Mai mult, Cotidianul scrie despre aceeaşi Aspazia Cojocaru (19 martie 2008):

O judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, si citeva rude ale sale au fost implicate, in anii ’70, intr-o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Faimos in epoca, dosarul contine, in alte roluri, nume sonore azi: Lucian Bolcas, Sergiu Andon, Octav Cozminca

Intre copertele unui dosar penal vechi de 32 de ani, soldat cu condamnari de pina la 13 ani de inchisoare si cu amenzi cit o Dacie, se afla ascunse numele unor personaje extrem de vizibile din viata politica romaneasca, aflate insa in ipostaze diferite. Judecatoarea Aspazia Cojocaru, sotul sau, Pavel, un unchi si o matusa de-ai sai apar, alaturi de alti complici, in rolul celor care constituiau o retea de falsificare a examenelor de admitere de la Facultatea de Drept din Bucuresti. Din echipa de avocati a inculpatilor faceau parte Lucian Bolcas, actual deputat PRM, si Paul Mitroi, fost Avocat al Poporului.

Iar ziaristul care scria, la „Scanteia“, despre celebrul proces al „falsificatorilor de examene“ era nimeni altul decit Sergiu Andon, actual senator PC. In pofida gravitatii faptelor si a sentintelor severe pronuntate, inculpatii au fost gratiati de Nicolae Ceausescu la interventia unui general de Securitate, ruda cu unul dintre condamnati.

Sentinta din acest dosar, aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti, arata ca, din 1969 pina in 1975, un unchi al Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, pe atunci conferentiar la Drept si secretar al comisiei de admitere, a pus la cale un sistem prin care, in schimbul unor spagi consistente, garanta admiterea la Facultatea de Drept din Bucuresti, desi in acea perioada concurenta era si de citeva zeci de candidati pe loc.

Examenul de admitere se desfasura atunci pe parcursul a mai multor zile, continind atit probe scrise, cit si orale. Tezele scrise erau depozitate o vreme intr-un fiset pina sa fie corectate. In acelasi fiset, la care avea acces oricare dintre membrii comisiei de admitere, se aflau si stampilele care garantau autenticitatea lucrarilor, dar si foile tipizate pe care concurentii raspundeau la intrebari. Unchiul Aspaziei Cojocaru, Vasile Fodor, a fost secretarul acestei comisii din 1969 pina in 1975, interval in care, in timpul sesiunilor de admitere, sustragea o serie de lucrari realizate in salile de concurs si aflate in fisetul respectiv, inlocuindu-le cu altele, scrise in afara concursului. Deoarece avea acces la foile tipizate si la stampilele oficiale, acestea din urma aratau ca si cum ar fi fost realizate in acelasi timp cu toate celelalte lucrari din concurs. Din sentinta aflata in arhiva Tribunalului Bucuresti rezulta ca atit sotul Aspaziei Cojocaru, Pavel Cojocaru, cit si o matusa de-ale ei, Aspazia Haiduc, au jucat rolul de interfata intre Vasile Fodor, omul care substituia lucrarile, si candidatii care plateau fie in bani, fie in natura obtinerea unei note ce le garanta succesul la admitere. Schema spagii a fost descoperita abia in iulie 1975, cind alti profesori de la Facultatea de Drept din Bucuresti au vazut cum un candidat, Enache Trandafir, figura pe lista rezultatelor la proba scrisa de istorie cu doua note diferite. Ce se intimplase: Vasile Fodor uitase sa scoata lucrarea originala inainte de a o plasa pe cea realizata in afara concursului. Chemat la rectorat, unde il astepta si Militia, Enache Trandafir a recunoscut ca acest lucru s-a petrecut cu ajutorul conferentiarului Vasile Fodor.

Rind pe rind, plecind pe firul deschis de aceasta neatentie, procurorii au descoperit ca fraudarea admiterii la Drept se intindea pe o perioada de sase ani. Asa au descoperit ca Vasile Fodor nu ii ajuta doar pe necunoscuti, ci isi favoriza si familia. Iar actuala judecatoare de la Curtea Constitutionala, Aspazia Cojocaru, l-a ajutat din plin: „Fodor Elena, nepoata lui Fodor Vasile, a promovat examenul de admitere in sesiunea 1972. (…) In ajunul concursului de admitere, inculpatul i-a spus sa inmineze lucrarea la socialism stiintific profesorului care va fi in sala. A respectat indicatia data procedind astfel, spre deosebire de ceilalti candidati, care puneau lucrarile pe catedra. (…) A doua zi, unchiul sau i-a dat un formular tipizat «proba de concurs», sfatuind-o sa intocmeasca o noua lucrare, pe care a facut-o cu ajutorul surorii sale, Cojocaru Aspazia, si in care a scris in plus 2-3 definitii pe care nu le scrisese in lucrarea data in sala de concurs“, se arata in sentinta tribunalului. Aceeasi sentinta mai precizeaza si faptul ca sotul actualei judecatoare de la Curtea Constitutionala atesta fapta ei: „Cojocaru Pavel confirma imprejurarea substituirii unei lucrari scrise in afara concursului, pentru Fodor Elena, imprejurare cunoscuta de el intrucit sotia sa este persoana care a ajutat-o pe candidata sa intocmeasca lucrarea in afara concursului“.

In 1972, Aspazia Cojocaru absolvise Facultatea de Drept si lucra la Institutul de Cercetari Juridice. Potrivit sentintei, Aspazia Cojocaru nu a fost inculpata, desi judecatorii precizeaza ca a participat la realizarea unei lucrari false. Lipsa de informatii despre calitatea Aspaziei Cojocaru in timpul anchetei si judecarii cauzei este cauzata de faptul ca sentinta este singurul document ramas de pe urma acelui proces, intrucit dosarul ca atare a fost dat la topit dupa 15 ani de la arhivare, potrivit Legii arhivelor. Sotul Aspaziei insa, Pavel Cojocaru, a fost pus sub acuzare in timpul procesului pentru faptul ca a intermediat legatura dintre unchiul nevestei sale, Vasile Fodor, si un anume Sever Dutcovici, un individ care dorea sa intre la facultate. Dutcovici a reusit acest lucru in 1973 prin metoda de fraudare descrisa mai sus. Odata intrat la Drept, el a mai apelat la Fodor si pentru a promova un examen din prima sesiune a anului I, pentru care i-a dat unchiului Aspaziei 1.800 de lei, o cuvertura si un tablou. Tot Cojocaru l-a ajutat pe Fodor si in 1972, cind i-a dus acestuia lucrari scrise in afara concursului de candidatul Mihai Grosu, pe care Fodor le-a substituit ulterior celor adevarate. De asemenea, Pavel Cojocaru a fost si cel caruia Vasile Fodor i-a dat 40.000 de lei ca sa-i pastreze, in ziua in care a aflat ca Militia descoperise fraudele la facultate si perchezitia era iminenta. „Predarea sumei organelor de ancheta nu a avut loc din proprie initiativa, ci la cererea acestor organe, care erau in posesia unui denunt inca de la data de 2 august 1975, iar suma de bani a fost descoperita la Cojocaru Pavel abia la 1 septembrie 1975“, au notat judecatorii in sentinta procesului. In final, Pavel Cojocaru a primit o pedeapsa de un an si jumatate de inchisoare pentru favorizarea infractorului. Dupa aproape un sfert de veac de la condamnare, Pavel Cojocaru a ajuns consilier in Ministerul Justitiei, unde a lucrat pina in decembrie 2007.

O matusa a Aspaziei Cojocaru, Aspazia Haiduc, a fost si ea implicata in povestea fraudarii examenelor, fiind omul de legatura al lui Vasile Fodor cu un anume Ion Stingaciu, candidat ce a intrat la facultate contra sumei de 20.000 de lei. Din acesti bani, judecatorii au conchis ca 15.000 de lei i-a pastrat Aspazia Haiduc, iar Vasile Fodor a luat numai 5.000. „Haiduc Aspazia a dat ajutorul necesar atit inculpatului Fodor Vasile, cit si candidatului Stingaciu Ion, transmitind de la primul la secundul semnele de identificare a lucrarilor scrise in concurs, cit si formularele tipizate, predind apoi lui Fodor lucrarile in aceste conditiuni“, mentioneaza sentinta Tribunalului Bucuresti. Pedeapsa Aspaziei Haiduc a fost de trei ani de inchisoare.

De asemenea, sentinta tribunalului mai precizeaza ca in cazul a 21 persoane, carora le-a putut fi dovedita frauda, le-a fost anulata fie admiterea, fie diploma de absolvire.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

8 Responses to “Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale”

  1. Botoşani – 20 de ani sub papucul securiştilor şi turnătorilor | A șaptea dimensiune says:

    august 20th, 2015 at 15:45

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  2. Cum arată, beat şi descheiat la prohab, viitorul preşedinte al României | A șaptea dimensiune says:

    august 20th, 2015 at 15:55

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  3. Republică, măreaţă şatră (II) | A șaptea dimensiune says:

    august 21st, 2015 at 7:41

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  4. Turnătorul la Securitate de la revista (i)morală ‘Cațavencii’ | A șaptea dimensiune says:

    august 21st, 2015 at 15:36

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  5. Nu votați „Securitatea” | A șaptea dimensiune says:

    august 22nd, 2015 at 7:48

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  6. Andrei Marga, un fost nomenclaturist bolşevic | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 26th, 2015 at 16:03

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

  7. Cui datorăm iubirea de criminali bolşevici | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 26th, 2015 at 16:32

    […] Judecătorii turnători la Securitate ai Curţii Constituţionale […]

Adauga un comentariu