A șaptea dimensiune

Securistul este sinonim cu laşitatea. Şi cu compromisul. Securistul a crescut înaintea dispariţiei lui Ceauşescu şi s-a privatizat la apariţia lui Iliescu.

Securistul are forma unei vile mari şi albe, răsărită într-un cartier rezidenţial, e roşu în obraji precum contul personal din bancă, ce cuprinde pensia specială şi alte “pensii”, plătită de urmaşii celor pe care i-a ucis sau mutilat în beciurile Securităţii.

Securiştii nu au fost niciodată mai mult de 15.000, dar au ştiut să pară că sunt de douăzeci de ori mai mulţi. Ei sunt apărătorii patriei. Ai acelei Românii devastată, după 1989, de ciuma roşie pe stil nou, cu acronimul PSD, din care pleacă tinerii, ai acelei ţări măcinată de corupţie şi sărăcie.

Începând cu această postare, publicăm, spre aducere aminte, lista securiştilor din România comunistă (preluată din revista “Academia Caţavencu”, ce a publicat-o cu titlul LISTA LUI SECU), unii dintre ei având astăzi pensii speciale, funcţii înalte în România membră UE şi NATO, mulţi bani în conturi (unii fiind chiar milionari în euro) etc. Ba mai mult, unii au conturi pe Facebook (brand american), pe care-l folosesc pentru a face apologia regimului criminal comunist.

Lista securiştilor din România comunistă – litera A (I)

• Achim Victor – căpitan MI (Ministerul de Interne), direcţia I. În 1973 semnează o notă informativă în care sursa “Ruxandra” oferă informaţii despre sursele de venit ale lui Paul Goma.
  La 3 iulie 1973, într-o altă notă informativă, sursa “Ruxandra” informează despre discuţiile lui Paul Goma cu diverşi scriitori.
  La 20 iulie 1973, în altă notă, raportează despre pătrunderea în locuinţa lui Paul Goma în vederea controlării valizei cu care el a fost în iunie 1972 la Paris.
  După 1990, Victor Achim a fost destul de inspirat încât să renunţe la vechea activitate, despre care spune şi astăzi (în 2003 – n.m.) că a reprezentat cel mai important lucru din viaţa lui. Între timp, ca orice securist normal, Achim a intrat în afaceri. Şi pentru că obiceiurile proaste nu se uită uşor, Achim, care până în 1989 a lucrat la “Artă şi cultură”, este acum (decembrie 2003 – n.m.) proprietarul editurii Paco. Dacă îl întrebi despre trecutul lui de securist, spune că el nu a făcut poliţie politică, ci muncă de informaţii. A slujit Patria. Astăzi (în 2003 – n.m.) face acelaşi lucru, din moment ce colonei şi generali precum Dumitru Tăbăcaru, Marian Ureche sau Ion Stănescu publică la editura Paco cărţi despre rolul Securităţii în apărarea siguranţei naţionale.
• Ady Ladislau (Mureşeanu Alexandru) – ministru adjunct de Interne (1952 – 1955). Dat afară din MAI (Ministerul Afacerilor Interne) în 1959, apoi arestat.
• Agafiţei Nicolae – în 1984 este lt., Inspectoratul Judeţean Neamţ Securitate.
  La 25 mai 1984 semnează o nota de analiză a DUI “Ursu” (Urzică Vasile) în care cere printre altele “verificarea în teren (domiciliu şi loc de muncă) a declaraţiilor făcute la anchetă de “Ursu” privind activităţile desfăşurate în perioada apariţiei cazului “Pasarela”.
• Agapi Dumitru – în 1972 este locotenent-colonel, C.I. al UM 01083 Craiova.
  La 25 iulie 1972 dă o notă informativă în care redă denunţuri ale unor vecini de-ai lui Vasile Gavrilescu, privind opţiunile politice ale acestuia.
• Albescu Mircea – lt.-col. în 1973.
  La 29 iunie 1973 primeşte o notă informativă în care Vlaicu Bîrna comentează reacţiile unor scriitori faţă de “atitudinea provocatoare” a lui Paul Goma.
• Alexandrescu – în 1969 colonel, CSS, Direcţia XIII.
  Nota din 15 octombrie 1969 a generalului Bolintineanu şi a locotenent-colonelului Lisacoschi este adresată colonelului Alexandrescu.
• Alexandrescu – în 1989 este col., CID, Securitate.
  La 2 decembrie 1989 semnează planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
• Alexandru Ioan – gen.-mr., ministru adjunct de Interne (1952 – 1960).
• Aliman Alexandrumr., Direcţia XI, Securitate, 1955.
• Ambruş Coloman – director Regionala de Securitate Timişoara.
• Anastasiu Gabriel este în 1985 lt.-col., şef de serviciu DSS (Direcţia Securităţii Statului), DirecţiaI.
  Primeşte o notă informativă care conţine material referitor la Doina Cornea.
  În 1981 era maior, şef serviciul I, Inspectoratul Judeţean Dolj al MI.
  Într-o notă din 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicării în Occident a unei scrisori “anonime” prin care să fie compromis Vasile Gavrilescu.
• Andre Mihail – în anii ’70 era colonel, şeful Securităţii Sibiu, Inspectoratul Judeţean Sibiu.
  Identifică persoanele din judeţul Sibiu care sunt cercetate în problema “Eterul”.
• Andreescu Gh. – în 1969 este colonel, şeful Inspectoratului Vâlcea, CSS, Inspectoratul Judeţean Vâlcea.
  La 18 septembrie 1969, printr-o cerere adresată Procuraturii Militare Craiova, propune arestarea preventivă pe timp de 5 zile a lui Constantin Lungu.
  În 1984 este general-maior la Inspectoratul Judeţean de Interne Vâlcea.
  Dă o rezoluţie pe nota informativă din 21 aprilie 1984: “O copie şi pentru ofiţerul de miliţie ce ţine legătura cu cpt., să dea o linie de conduită adecvată. Sau o informare”.

Pentru a înţelege acronimele din textul de mai sus şi pentru alte informaţii despre modul de organizare al Securităţii din perioada dictaturii comuniste, vedeţi materialul din adevarul.ro: Istoria pe care nu o vom uita niciodată: lista turnătorilor şi securiştilor României. Totul despre fostele structuri ale Securităţii comuniste.

Citeste si articolele:

• Lista fostilor securisti comunisti angajati in SRI dupa 1989
• Cum a supravietuit Securitatea momentului 1989 prin intermediul SRI
• Lista mafiotilor lui Ion Iliescu
• Ultimul sef al Securitatii omagiat de SRI
• Foştii securişti comunişti, braţul înarmat al mafiei PSD-iste