A șaptea dimensiune

Evoluţia aparatului Securităţii între 1948 – 1989

Creată în 1948, sub denumirea Direcţia Generală a Securităţii Poporului, structura aparatului avea zece direcţii: I – Informaţii interne; II – Contrasabotaj; III – Contrainformaţii penitenciare şi miliţie; IV – Contrainformaţii militare; V – Cercetări penale; VI – Paza guvernului; VII – Tehnică; VIII – Cadre; IX – Politică, responsabilă de puritatea partidului; X – Administrativă şi contabilitate, la care se adăugau cele regionale.

În 1951 aparatul a fost restructurat pe 12 direcţii, marcate în ordine alfabetică, sub denumirea Direcţia Generală a Securităţii Statului. Direcţiile nou create au fost: D – Transporturi şi F – Filaj şi investigaţii.

O nouă restructurare din 1956 duce la redimensionarea aparatului pe nouă direcţii şi şase servicii. Direcţia dispărută este cea Politică. Serviciile sunt: B – Contrainformaţii radio; C – Evidenţa operativă; D – Internări deţinuţi; F – Controlul corespondenţei; H – Cifru; K – Contrainformaţii penitenciare şi miliţie; T – tehnic-operativ.

Între 1973 -1989 Departamentul Securităţii Statului a fost restructurat pentru ultima oară, pe şase direcţii: I – Informaţii interne; II – Contrainformaţii economice; III – Contraspionaj; IV – Contrainformaţii militare; V – Securitate şi gardă; VI – Cercetări penale. La acestea se adăuga Comandamentul pentru tehnică operativă şi transmisiuni (T), cu patru unităţi speciale, Unitatea de filaj şi investigaţii (F), Centrul de informatică şi documentare, Serviciul de apărare a secretului de stat (C) şi Serviciul de dezinformare a centrelor de spionaj (D). După fuga generalului Pacepa în Occident, în 1979, Centrala spionajului şi-a schimbat denumirea: din Direcţia de Informaţii Externe în Centrul de Informaţii Externe.

Lista securiştilor din România comunistă – litera B (I)

• Baba – slt., Biroul de Securitate, Şinca Veche, în 1953.
• Bacal Dumitru – lt., locţiitor director adjunct Regionala de Securitate Suceava în 1949.
• Bacheş Ioan – în 1956 este lt.-maj., şef birou, MAI, serviciul “D”.
  La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de anchetă privitor la Reus Mîrza Vasile şi de întocmire a unui referat cu date amănunţite despre activitatea lui Reus Mîrza Vasile de până la 23 august 1944.
  La 11 iulie 1956 adresează o cerere grupei “D” din Penitenciarul Făgăraş de analizare a posibilităţii de recrutare ca agent a lui Reus Mîrza Vasile.
• Badea Constantin – în 1981 este lt.-col., şeful serviciului III, Inspectoratul Judeţean Caraş-Severin, Securitate.
  Printr-o notă din iunie 1981 identifică persoanele din judeţul Caraş-Severin care sunt cercetate în problema “Eterul”.
• Badea Ion – în 1969 este lt., inspector I, CSS.
  La 13 septembrie 1969 semnează un raport în care oferă informaţii despre Lungu Constantin şi despre persoanele cu care acesta are legături în Bucureşti.
• Badea Pavel – în 1989 este lt.-col., locţiitor şef Securitate, DSS, Securitatea Municipiului Bucureşti.
  La 29 ianuarie 1989 cere printr-o notă materiale informative referitoare la Banyai Petru.
  La 18 noiembrie 1989 semnează planul de măsuri în DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem că se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmărire informativă”; printre altele, în plan se menţionează că “se va coopera cu serviciul independent de investigaţii, pentru obţinerea de informaţii din mediul de domiciliu despre “Banu”.
• Bădică Ilie – mr., director general al Unităţilor de muncă, Direcţia Penitenciarelor şi Lagărelor de muncă în 1950.
• Băjenaru Ion – în 1984 este colonel, locţiitorul comnadantului unităţii DSS, unitatea specială “F”.
  La 2 noiembrie 1984 redactează o notă în care oferă informaţii despre Popescu Gheorghe.
  În 1987 devine colonel, şeful Unităţii Speciale “F” (Filaj).
• Bălăceanu Ion este în 1973 maior.
  La 11 iulie 1973, într-o notă informativă primită de lt.-maj. Dinu Constantin de la informatorul “Petrescu”, se precizează că “la întâlnire a participat şi tov. mr. Bălăceanu Ion”.
• Bălăşoiu Radu – în 1989 este colonel (col.), adjunct şef Direcţia IV Contrainformaţii militare, Securitate.
  La 2 decembrie 1989 semnează planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
• Banciu Ioan este în 1978 col., Direcţia I Informaţii Interne.
  La 17 noiembrie 1978 semnează raport informativ nr. 00 15906.
• Bank – în 1953 este locotenent (lt.), şef Raion Securitate, Tg. Lăpuş.
• Barbu Dumitru – în 1956 este lt., şef grupa 3, Direcţia Regională Securitate Piteşti.
• Barbu Lenobel – în 1953 este lt., Direcţia VIII (fostă V) Anchete Securitate.
• Bartha Ladislau în 1953 este lt.-maj., şef Serviciul Inspecţii din centrala Securităţii.
• Băţagă Tiberiu – în anii ’70 este col., şef Serv. I/B Mureş.
• Batia Gheorghe – în 1971 este maior, D.G.T.O., Direcţia IX.
  La 22 mai 1971 semnează o notă care conţine informaţii asupra efectuării unei analize grafice, din care rezultă că “piesa aflată în litigiu nu a fost scrisă de persoanele de la care au fost luate scriptele de comparaţie”.
• Bijutescu Constantin – în 1967 este lt.-col., şeful secţiei MAI, Direcţia Regională Bucureşti, S II.
  În iulie 1967 oferă informaţii ale agentului “Ene” în urma deplasării acestuia în Turcia şi Italia.
• Bârzoi Gheorghe – în 1970 este lt.-col., şeful serviciului D.G.T.O., Direcţia IX.
  La 12 decembrie 1970 trimite Direcţiei VIII 26 file scripte de comparaţie pe care s-a efectuat analiză grafică.
• Bercaru Virgil – în 1989 este maior, şef colectiv DSS, Securitatea Municipiului Bucureşti.
  La 18 noiembrie 1989 semnează planul de măsuri în DUI “Banu” (Banyai Petru): “apreciem că se impune transformarea mapei de verificare în dosar de urmărire informativă”; printre altele, în plan se menţionează că “se va coopera cu serviciul independent de investigaţii, pentru obţinerea de informaţii din mediul de domiciliu despre “Banu”.
  Bercaru Virgil a fost după 1989 colonel în cadrul Ministerului Justiţiei. La 30 noiembrie 1999 a fost înaintat la gradul de general de brigadă de către Emil Constantinescu. Virgil Bercaru s-a aflat la conducerea SIPA până în ianuarie 2001, când a fost demis de Rodica Stănoiu, în urma unui scandal de corupţie izbucnit în Penitenciarul Gherla. Ca o consecinţă a scandalului, generalul Bercaru a făcut cerere pentru a fi trecut în rezervă; cererea i-a fost aprobată. La conducerea SIPA i-a succedat un alt fost ofiţer de Securitate, Marian Ureche.
• Bistran Iosif – în 1977 este lt.-col. MI, Direcţia Cercetări Penale.
  Prin rezoluţia din 12 aprilie 1977 dispune ataşarea a două benzi magnetice cu înregistrări ale emisiunilor postului de radio “Europa Liberă” la dosarul penal nr. 4300/1977 privindu-l pe Paul Goma.
  La 1 aprilie 1977 dispune “începerea urmăririi penale pentru infracţiunea de trădare prin transmiterea de secrete, săvârşită de Goma Paul”.
• Blaj P. – în 1966 este căpitan.
  La 6 august 1966 sursa George Stancu informează despre o întâlnire avută cu Paul Goma.
• Bogdanovici Traian – în 1961 este căpitan, şeful secţiei “C”, MAI, Direcţia Regională Galaţi.
  La 27 iunie 1961 semnează o notă în care se ia hotărârea privind fixarea domiciliului obligatoriu pentru Reus Mîrza Vasile.
• Bogdan I. [Hari] – în 1950 este maior (mr.), director adjunct, Direcţia Secretariat Securitate.
• Bodea Toader – în 1988 este lt.-col., (locţiitor) şef serviciu II, Inspectoratul Judeţean Cluj, serviciul II.
  La 4 aprilie 1988 cere informaţii despre o persoană “care apare ca legătura a unui element lucrat de către noi prin DUI”.
  După 4 mai 1988 semnează un raport potrivit căruia Filip Iulius “a fost avertizat ca pe viitor să se abţină de la orice manifestări ostile ţării, poporului şi societăţii noastre socialiste, în caz contrar urmând a suporta, din nou, rigorile legii”.
  La 13 mai 1988 semnează un plan de cooperare între Securitatea Cluj şi Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”); “va introduce mijloace T.O. la domiciliul obiectivului din Cluj-Napoca pentru a-i cunoaşte activitatea în timpul prezenţei în acest loc”.
  La 29 iunie 1988 trimite o notă către Inspectoratul Judeţean Iaşi Securitate în care menţionează: “Discuţiile purtate între Filip şi … s-au referit la probleme fără importanţă, până în momentul în care ambii au intrat într-o cameră unde discuţia lor nu a mai putut fi controlată”.

Citeste si articolele:

• Lista securiştilor din România comunistă – litera A (I)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera A (II)
• 20 de ani de la capitularea României în faţa trupelor Securităţii comuniste
• Sorin Roşca Stănescu, turnatorul la Securitate si infractorul de dupa 1989
• Mijloace de tortura utilizate de Securitate