A șaptea dimensiune

Lista securiştilor din România comunistă – litera I (II)

• Ionescu V. – în 1975 era lt.-col., locţiitor şef direcţie Ministerul de Interne, Direcţia III.
  La 17 iunie 1975 semnează o notă în care se precizează că nu Vasile Gavrilescu, ci Ion Gavrilescu a vizitat Consulatul SUA.
• Ionescu Vergiliu – în 1989 era colonel, adjunct şef UM 0650.
  În decembrie 1989 semnează Planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
• Ioniţă Marin – în anii ’80 era plt., Unitatea Specială “S” a DSS.
• Ioniţă Ştefan – în 1985 era plt., locţiitor şef arest DCP/IGM.
• Iordănescu Octavian – în 1958 era lt.-maj., şef de Birou, Regionala de Securitate Braşov.
• Iorga Marin – în 1962 era maior, şeful Direcţiei Regionale, anterior şeful serviciului raion, conform documentului din 14 noiembrie 1962; ulterior colonel, şeful Inspectoratului Judeţean de Securitate Galaţi (conform documentului din 24 iulie 1969), MAI, Direcţia Regională Galaţi.
  La 14 noiembrie 1962 semnează o notă care priveşte verificarea necesităţii tratamentului urmat de Reus Mîrza Vasile la Spitalul TBC Bucureşti.
  La 16 iunie 1964 semnează o alta notă care priveşte luarea în evidenţă a lui Reus Mîrza Vasile.
  Ulterior semnează o hotărâre de trecere în evidenţă a lui Reus Mîrza Vasile.
• Ioniţă Nicolae – în 1988 era colonel, şeful Securităţii Cluj.
  La 13 mai 1988 semnează un plan de cooperare între Securitatea Alba şi Securitatea Cluj în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”).
  La 29 iunie 1988 trimite o notă către Inspectoratul Judeţean Iaşi Securitate în care afirmă: “Discuţiile purtate între Filip şi … s-au referit la probleme fără importanţă, până în momentul în care ambii au intrat într-o încăpere de unde discuţia lor nu a mai putut fi controlată.
  Conform raportului SRI cu privire la Revoluţia din Timişoara din 1989, colonelul Ioniţă a fost unul dintre participanţii activi la represiune: “Şeful inpectoratului a raportat despre situaţia creată primului secretar, Ioachim Moga, primind ordin să deplaseze în zonă forţe de ordine şi să ia măsurile necesare pentru restabilirea ordinii publice.
  În baza acestui ordin, i-a convocat pe şeful Securităţii judeţene, colonel Ioniţă Nicolae, lt.-col. Rusu Stoian şi a ordonat ca la locul faptei să se deplaseze şeful miliţiei cu plutonul de intervenţie, însoţit de locţiitorii şefului Securităţii, respectiv lt.-col. Tinca Ovidiu şi maior Petcu Gheorghe. A ordonat, de asemenea, deplasarea unor echipaje de circulaţie care să asigure fluiditatea transportului în zonă.”
• Iosif Jakab – în anii ’60 era căpitan, DRS Oradea.
• Iovan Constantin – în 1969 era căpitan, biroul I, ulterior maior (conform documentului din 13 martie 1970), Consiliul Securităţii Statului, Inspectoratul de Securitate al judeţului Dolj, Serviciul I.
  La 26 mai 1969 semnează nota informativă nr. 101/IC/854 prin care informează că Vasile Gavrilescu a fost semnalat şi la ser. III din cadrul Inspectoratului de Securitate al judeţului Dolj.
  La 8 august 1969 semnează o Hotărâre privind transformarea mapei de lucru “Gavrilescu Vasile” în acţiune informativă individuală.
  La 13 martie 1970 semnează o notă cu informaţii ce privire la domiciliul lui Vasile Gavrilescu şi la modalităţile de a pătrunde în secret în locuinţa acestuia.
  La 14 noiembrie 1972 semnează o altă notă în care redă informaţii despre convingerile anticomuniste ale lui Vasile Gavrilescu.
  La 7 noiembrie 1972 semnează un raport privind măsuri combinative pentru documentarea şi curmarea activităţii “duşmănoase” a lui Vasile Gavrilescu. Raportul precizează măsurile prin acre ofiţerii de Securitate intenţionau să intre în posesia manuscriselor lui Vasile Gavrilescu, prin presiuni exercitate asupra finului acestuia.
  La 1 octombrie 1975 redactează un plan de muncă privind documentarea activităţii “duşmănoase” a numitului “Gănescu”. Planul prevede verificarea şi documentarea în vederea începerii urmăririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu; de proiect răspund maior Iovan Constantin, lt.-col. Petrescu Vasile, lt.-col. Nicolae Florea, lt.-col. Lungu Gheorghe; planul prevede anchetarea unor cunoscuţi de-ai lui Gavrilescu, amplasarea de microfoane, reactivarea unor informatori (soţia lui Gavrilescu).
  La 29 iunie 1975 redactează un plan de muncă în dosarul de urmărire informativă a lui “Gănescu”. Planul propune infiltrarea informatorului “Iliescu” şi reactivarea informatorilor “Dorin”, Manolea”, “Corvin” şi “Popa Constantin”.
  La 2 februarie 1976 semnează o fişă personală în care oferă informaţii cu privire la informatorul “Popa Constantin”.
  La 26 august 1971 semnează un raport în care afirmă (pe baza informaţiilor oferite de informatorul “Puiu Nae”) că Vasile Gavrilescu “nu a participat la defilarea oamenilor muncii de la 23 august 1971”.
  La 13 aprilie 1972 semnează un alt raport în care afirmă (pe baza informaţiilor oferite de o vecină a lui Gavrilescu) că acesta este vizitat destul de frecvent de o persoană necunoscută; raportul descrie şi relaţia privată dintre Gavrilescu şi soţia sa.
  La 5 martie 1974 semnează o notă-raport privind felul cum s-a reuşit pătrunderea în clandestinitatea lui “Gănescu”. Nota-raport descrie pe larg reactivarea Amaliei (soţia lui Gavrilescu), rolul jucat de ea în descoperirea manuscriselor lui Gavrilescu, amplasarea de către ofiţerii de Securitate a microfoanelor în locuinţa lui Gavrilescu, folosirea lui “Pascu Mihalache” ca acoperire pentru ca Gavrilescu să nu afle că soţia sa este cea care a sprijinit Securitatea în acţiunea de percheziţionare a domiciliului lui Gavrilescu (în urma căreia manuscrisele i-au fost confiscate), dar şi “autodemascarea” lui Gavrilescu.
• Irimeş Pavel – în 1952 era lt.-maj., şef grup operativ Reg. Secu. Cluj.
• Isac Constantin – căpitan, Inspectorat Securitate jud. Cluj.
• Ispas Eliade – în 1966 era lt.-col., şeful serviciului MAI, Regiunea Braşov.
  La 4 ianuarie 1966, printr-o notă, oferă informaţii despre motivele arestării lui Paul Goma din 1957.
• Iţcuş Dragoş – în 1968 era lt.-col., şef serviciu, CSS, ISMB.
  La 14 iunie 1968 trimite o notă către Direcţia I, în care informează despre două note furnizate de “Grigorescu P”.
• Ivan Ioan – în 1981 era lt.-col., şeful serviciului III, Inspectoratul Judeţean Hunedoara.
  La 15 iunie 1981 semnează o notă în care identifică persoanele din judeţul Hunedoara care sunt cercetate în problema “Eterul” (ascultau posturi de radio străine – n.m.).
• Ivan Radu – în 1979 era colonel, procuror şef adjunct al Direcţiei procuraturilor militare.
  La 16 iunie 1979 semnează o ordonanţă prin care sunt scoşi de sub urmărire penală Paul Goma, Vlad Dragoescu, Ioan Ladea, Nicolae Bedivan.

Citeste si articolele:

• Lista securiştilor din România comunistă – litera I (I)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera H
• Lista securiştilor din România comunistă – litera G (II)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera G (I)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera F