Nunţi, răscoale, jaf, mangoţi şi patru fanarioţi

luni, iulie 23, 2018 12:06
Posted in category Istorie

Epoca fanariotaCând trupul lui Nicolae Mavrocordat şi-a găsit odihna în solul din care-şi procurase anterior belşugul viager, pe tronul rămas liber a urcat Constantin Mavrocordat – fiul mortului. Costel abia împlinise 19 anişori, lucru care l-a ajutat să se menţină domn al Ţării Româneşti exact 19 zile. Pe parcursul domniei lui, obţinută în schimbul a două mii de pungi, nu s-a întâmplat – vorba caraulei – nimic deosebit. Scurtimea mandatului a fost dictată de răscoala lui Patrona Halil, izbucnită la Stambul. Profitând de necazul turcilor, Mihai Racoviţă – alt fanariot recidivist la tronurile româneşti – a dat o şpagă răsculaţilor şi i-a suflat guvernarea lui Costel, cu numai 170 de pungi.

De la 17 octombrie 1730 şi până la 24 octombrie 1731, adică până la moartea în chinuri a lui Halil şi a complicilor săi, Racoviţă a abuzat din plin de prerogativele domneşti ale momentului, ridicând plusvaloarea mandatului cu mult peste cele 170 de pungi. Decesul insurgenţilor musulmani îi aduce însă pe cap mazilirea şi pe gât laţul de mătase al gâdelui. Doar gulerul format din 500 de pungi îi păstrează biologia intactă într-o temniţă a Înaltei Porţi.

Urmează pe tron ex-detronatul Constantin, din a cărui domnie noi reţinem o nuntă, iar vizirul vreo mie şi ceva de pungi. După un an şi jumătate, Costică îşi ia nevasta şi urcă cu ea pe tronul Moldovei, în timp ce în locul lui vine Grigore al II-lea Ghica, titularul de la Iaşi. Rocada are loc în aprilie 1733 la Focşani, unde cei doi fanarioţi se întâlnesc şi se gratulează reciproc, într-un moment de mare năuceală a istoriei naţionale. (“Academia Caţavencu”, nr. 494/2001)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu