Pe Locke repaus

duminică, iulie 1, 2018 15:45
Posted in category Literatura

John LockeUnii oameni au prostul obicei să gândească în loc să muncească. Acesta este şi cazul lui John Locke (1632 – 1704), un englez provenit din lower middle-class. Când avea 17 ani, revoluţia engleză culminase cu decapitarea lui Carol I, iar Anglia era condusă de Cromwell, care era Lord Protector. În 1688 a debarcat în ţară Wilhelm de Orania şi Iacob al II-lea părăseşte Anglia. Chestia asta britanicii o numesc “Revoluţia glorioasă”.

După două revoluţii, decapitarea unui rege şi fuga altuia, Locke, în loc să se apuce de vreo muncă serioasă, s-a apucat şi a scris “Două tratate de guvernare”, pe care le-a publicat în 1690. În ele a analizat (mai precis în al doilea) când e cazul ca cetăţenii unui stat să se revolte. Concluzia la care a ajuns a fost că cetăţenii au dreptul să se revolte împotriva statului “ori de câte ori acesta încetează să mai respecte şi să mai aplice legile naturale”.

După el, legile naturale sunt derivate pe cale raţională dintr-o lege fundamentală a naturii: “fiecare om în parte şi omenirea ca întreg trebuie să se autoconserve”. Astfel, o lege naturală este aceea care îţi dă dreptul să te aperi când un individ îţi dă în cap ca să-ţi fure telefonul sau portofelul, iar statul nu reacţionează eficient la asta. Cetăţenii mai au dreptul “să se opună violent guvernanţilor ori de câte ori aceştia încetează să mai promoveze binele public” sau când refuză să plece de la putere după ce în alegeri au pierdut majoritatea.

Mai sunt sunt şi alte motive îndreptăţite pentru revoltă şi, dacă vreţi să le aflaţi, nu vă rămâne decât ori să vă gândiţi singuri la ele, ceea ce presupune să nu mai munciţi, ori să cumpăraţi şi să citiţi Dicţionar de scrieri politice fundamentale, care rezumă câteva scrieri politice, evident fundamentale. (“Academia Caţavencu”, nr. 473/2000)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu