Pupincuristii care au facut pactul cu diavolul bolsevic (VIII)

duminică, februarie 12, 2017 15:34

Valter RomanŞi a venit rândul ofiţerului sovietic de informaţii Valter Roman, tatăl lui Petre Roman, cel care ne-a adus, la braţ cu Ilici, democraţia originală. Iată ce limbi primea Ceaşcă şi PCR (Partidul Comunist Român) de la agenţii Moscovei. Şi Ceaşcă era şi este considerat de unii antisovietic (hă, hă, hă). ‘Definind coordonatele revoluţiei ştiinţifico-tehnice şi ale bazei tehnico-materiale, partidul nostru are în vedere tocmai acest ţel, aşa cum rezultă cu pregnantă claritate din prevederile Programului adoptat de Congresul al XI-lea al Partidului Comunist Român şi cum rezultă din ceea ce am înfăptuit până acuma, cinstind, în acest fel, actuala Conferinţă naţională a partidului nostru.’ (România literară, 8 mai 1977)

Şi a venit rândul să vedem limbile catifelate ale actorului George Calboreanu mângâind fundul dictatorului. ‘Răspunzând apelului neobosit făcut de secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, dramaturgii au scris noi pagini ale epopeii naţionale, piese adevărate despre frământările oamenilor de azi. Eroii acestor piese şi căutările lor şi-au găsit interpreţi pe măsură în noile generaţii de actori, a căror dăruire şi activitate a făcut ca Naţionalul să rămână mereu tânăr.’ (Scînteia, 31 ianuarie 1978) După acest citat, ne-am putea întreba cum arată un ‘apel obosit’.

Pupincuristul de mai jos, Ion Agârbiceanu pe numele lui, a fost preot şi protopop de Cluj în 1930. Aceasta nu l-a împiedicat să îmbrăţişeze ateismul bolşevic, doar ortodoxismul nu are nici o legătură cu creştinismul. Iată ce urare răspopită făcea Agârbiceanu tinerilor României, care n-au fost deportaţi de bolşevici în anii ’50 ai secolului trecut: ‘Tineret al Republicii Populare Române! Bucură-te că toate porţile muncii îţi sunt deschise, în măsură neajunsă până acum. Să ştii că rodul muncii tale nu va mai fi cules, ca odinioară, de omul care stătea cu braţele încrucişate în lenevie. El va fi al tau şi totodată va fi pentru clădirea tot mai frumoasă a întregii ţări socialiste. Faţa României a fost întunecată, prin veacurile scurse, de sărăcie şi de boli, de exploatare şi neştiinţă. Iată ce urez eu tineretului patriei cu prilejul anului nou 1960.’ (România liberă, 31 decembrie 1959) Are dreptate, să ştiţi. Bolşevicii rusofoni i-au lecuit pe mulţi de sărăcie, luându-le tot, trimiţându-i în puşcării sau trăgându-le un glonţ în ceafă.

Pupincuristul descris mai jos, Dan Ciachir, a recunoscut că a fost informatorul Securităţii în timpul studenţiei. Aceasta nu l-a împiedicat să lucreze la cotidianul ‘anticomunist’ “Ziua”, al şantajistului ordinar Sorin Roşca Stănescu. Mai mult, acest turnător şi pupincurist are tupeul să-l prezinte românilor pe Nae Ionescu, un model de moralitate. Iată şi un citat din (de)formatorul de opinii al României democratice de azi: “Eugen Ionescu – că-i uitasem hramul -, ajuns anticomunist la vârsta pensionării, când alţii se ocupă de grădinărit, băsneşte şi el despre libertate, drepturile omului, căluşe imaginare şi o ţine pe coarda asta razachie. Că la mijloc sunt şi informaţii denaturate, aduse de lichele, de vânzători de ţară, de oameni care pentru două cravate şi un pachet de ţigări americane sunt gata să jure că în Piaţa Naţiunii stă gâdele cu satârul în mână, e mai mult decât probabil. Însă academicianul nu are timp să verifice enormităţile astea şi atunci cârâie recitativul pe care îl cunoaşteţi, amintindu-ne de propriii ‘rinoceri’. Să-l privim cu îngăduinţă pentru că el măcar are nişte merite literare incontestabile. Dar acum, ajuns la vârsta minţii copiilor, s-a mai zaharisit şi, în consecinţă,de ce să ne supărăm? Mâine – poimâine o să aflăm de la buletinul de ştiri al Europei Libere că doamna Monica Lovinescu îi citeşte dramaturgului din ‘Scufiţa roşie’ şi domnia sa plânge cu lacrimi sincere când află că lupul a mâncat-o pe fetiţă şi pe bunicuţă.” (Săptămâna, 13 iulie 1979) Aşa-i, toavarăşe Dan Ciachir, libertatea, drepturile omului sunt baliverne, iar Eugen Ionescu era nebun atunci când scria despre dictatura comunistă.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu