Cum a supravietuit Securitatea momentului 1989 prin intermediul SRI

miercuri, octombrie 8, 2008 16:59

Se împlinesc exact 12 ani de când a fost înfiintat Serviciul Român de Informatii (SRI) si tot atâtia ani de când opinia publică este mintită sistematic si fără rusine cu privire la componenta acestei structuri. Si Virgil Măgureanu, si Costin Georgescu, si Radu Timofte ne-au indus si ne mai induc în eroare, asigurându-ne rând pe rând că institutia din subordinea lor tinde să devină un serviciu de informatii modern, în cadrul căruia numărul fostilor ofiteri de securitate este într-un continuu regres. Ca să constatăm astăzi că, dimpotrivă, tot fostul organ represiv si informativ comunist face jocurile în SRI, numărul fostilor ofiteri de securitate fiind mereu prevalent atât în conducerea serviciului de la Bucuresti, cât si în conducerea sectiilor din provincie, precum si în toate compartimentele lui.

În certă ofensivă sunt si fostii ofiteri de securitate din rezervă, infiltrati în structurile economice, în institutiile financiare care gestionează bani publici si particulari, în Executiv si Legislativ. Au fost si mai sunt prezenti în fondurile de stat si particulare, în societătile de investitii financiare, în garda financiară si în sistemul vamal, si nu în ultimul rând în mecanismele de privatizare. Bob numărat, 54 de societăti particulare de protectie si pază sunt conduse de fosti ofiteri de securitate si toate se află într-un conflict permanent cu legile tării.

Au parazitat numeroase bănci, sub pretextul că le asigură protectia internă si externă, si băncile protejate de ei s-au prăbusit în serie.

Au înfiintat Banca Internatională a Religiilor, pe care tot ei au adus-o în stare de faliment, atunci când depozitele populatiei au ajuns la o dimensiune apetisantă. Apoi s-au strâns ciotcă în fel de fel de societăti de asigurări, cărora nu le prevedem un viitor strălucit. De altfel, în parte, previziunea noastră s-a si împlinit.

Într-o situatie extremă, s-au înrolat în masă sub drapelul marelui delapidator Sorin Ovidiu Vântu, mai abil decât ei în a scoate bani din cotloane la care n-aveau acces, fie din nepricepere procedurală, fie din alte ratiuni. Ce poate fi mai semnificativ decât faptul că peste 320 de rezervisti din fosta Securitate si SRI, umăr la umăr, au lucrat pentru acest personaj profund dubios, luându-si partea, fireste? De asemenea, ce poate fi mai semnificativ decât faptul că vigilentul nostru serviciu de informatii interne, când imperiul de carton al lui Sorin Ovidiu Vântu călărea creasta valului, s-a prefăcut că nu observă nimic?

Revenim la fostii ofiteri de securitate mentinuti în activitate în SIE si SRI. La vremea lui, Virgil Măgureanu ne aburea că în serviciul din subordinea sa ponderea acestora nu depăsea 15 la sută. Acelasi procent ni-l comunică triumfător si Radu Timofte, la distantă de un deceniu. Ce să însemne asta? Că cei decedati sau iesiti la pensie, din prima serie de 15 la sută, au fost înlocuiti pe parcurs cu fosti securisti adusi de acasă sau de la talcioc? Spre deosebire de directorii SRI, directorii SIE au avut măcar bunul simt să se tină departe de orice jonglerie cu cifre si, implicit, de ridicol.
Ani la rând ni s-a spus că fostii ofiteri de securitate din SIE si SRI erau mentinuti în serviciu exclusiv în calitate de specialisti. În cazul acesta, în ce era specialist generalul Dumitru Bădescu, sef de diviziune în SRI, dacă a reusit să ajungă bătaia de joc a unui informator de duzină? În ce era specialist generalul Corneliu Grigoras, sef de directie în SIE, dacă doi ziaristi mai putin cunoscuti si cu reputatie modestă au reusit să-l atragă într-o capcană din care a iesit jumulit de functie? La urma urmelor, în ce era specialist generalul Vasile Lupu, prim-adjunct al sefilor SRI sub două legislaturi, decorat si galonat si de Ion Iliescu, si de Emil Constantinescu? În loviturile sub centură pe care a încercat să le administreze lui Radu Timofte?

În realitate, s-au mentinut în SIE si SRI nu acei ofiteri de securitate care si înainte de 1989 s-au distins prin comportament civilizat si simt al măsurii, ci aceia care nu s-au sfiit să dea voiniceste din coate ca să iasă în fată, să lustruiască pantofii cui trebuia dintre politicienii nostri de paie, să poarte vorbe de colo-colo cu aerul că sunt buni si ei de ceva, sau să scoată la licitatie documente pretabile la operatiuni de santaj. Asa s-a umplut institutia condusă astăzi de Radu Timofte cu trăgători de sfori din culise, cu intriganti si ciurucuri. Si din activitate, si din rezervă, tocmai această categorie de fosti ofiteri de securitate a tulburat permanent apele climatului nostru social, fiind pregătită pentru orice eventualitate. Are garnituri care s-au solidarizat cu Puterea, dar are si garnitură de schimb, care vine tare din urmă cu Opozitia.

Semnul cel mai sigur al faptului că puterea în SIE si SRI nu se mai află în mâna unor directori în trecere pasageră prin institutiile respective, ci în mâna fostilor ofiteri de securitate, ni-l oferă ultimele două hotărîri majore care s-au adoptat sub presiunea acestora. Prima priveste SIE: de acum înainte, serviciul de spionaj se poate implica în activităti lucrative, adică poate înfiinta întreprinderi la gestiunea cărora, cu certitudine, organele de control financiar nu vor avea acces. Asa cum se proceda si pe vremuri, se va înfiinta un serviciu de control financiar special, alcătuit tot din fosti securisti.

În legătură cu această problemă, reamintim o declaratie a distinsului general Iulian Vlad din 31 martie 1990: “Multe prejudicii s-au adus muncii de securitate, prestigiului institutiei si chiar bunului renume al tării de către asa-zisa activitate de aport valutar pe care o realizau cu prioritate unitătile externe UM 0544 si UM 0195, precum si UM 650 din securitatea internă. În afară de faptul că sumele respective, de cele mai multe ori, reprezentau o câtime din pretul de vânzare a mărfurilor si pe care statul oricum le-ar fi încasat în conditiile unor negocieri corecte, ofiterii de securitate trebuiau să intre în tot felul de combinatii cu străinii, nu de putine ori compromitătoare, iar controlul activitătii lor si al valutei nu era sigur. Tot atât de rău era si faptul că unitătile respective fuseseră într-o bună măsură deturnate de la misiunile pentru care au fost create si care erau utile tării. Cu toate încercările pe care le-am făcut de a scoate din preocupările Securitătii această sarcină sau măcar de o reduce substantial, nu am reusit. Dimpotrivă, Postelnicu a ridicat-o la rangul de atributie prioritară, pentru îndeplinirea căreia trebuia să-si aducă contributia întregul aparat.” Este de înteles că fostii ofiteri de securitate din SIE, atunci când îsi aduc aminte că au lucrat si în CIE, ba chiar si în DIE, simt că-i furnică în palme gândindu-se la dolari si la euro. Dar cine ar fi putut să-si închipuie că un intelectual de talia lui Ioan Talpes, care a supervizat transformarea SIE în SA sau, eventual, SRL, ar fi putut intra cu o asemenea nonsalantă în rolul lui Tudor Postelnicu?

A doua decizie adoptată sub presiunea fostilor ofiteri de securitate, de data aceasta din SRI, este aceea de desfiintare a Academiei Nationale de Informatii. S-au invocat, ca pretexte, lipsa de fonduri si faptul că multi dintre absolventi nu se tin de angajament si nu se încadrează în SRI. Bine am mai ajuns! Fonduri pentru călătorii inutile în jurul lumii, cu avioane pline de neamuri, cotarle politice si gazetari tremurând de obedientă, se găsesc imediat. Însă pentru o scoală destinată formării unor ofiteri care să apere interesele tării nu se găsesc. Adevărul e altul: la ANI se învată mai multe decât la Scoala de securitate de la Băneasa, ceea ce îi deranjează în perspectivă pe securistii cu facultăti făcute la fără frecventă. Si cu diplome despre care se stie cum s-au obtinut si se mai obtin. Normal e si faptul că absolventii în cauză evită să se încadreze în SRI. Nici un om sănătos la minte, cu studii serioase, nu ar accepta să se bage slugă la un vânător de galoane asemeni lui Vasile Lupu sau la un fraier ca Dumitru Bădescu.

Pătrunderea fostilor ofiteri de securitate în Legislativ s-a operat ca în brânză. Ghiata a spart-o colonelul Stefan David, fost sef al Securitătii din Resita. Pe colonelul Ilie Merce nu-l putem acuza de nici o malversatiune, îl cunostea mai toată scriitorimea din Bucuresti si n-ar fi exclus să fi obtinut chiar si votul unor oameni de litere, curiosi să vadă cum se comportă un securist în democratie: ca pestele pe uscat sau ca râma în peste? Însă Ristea Priboi, uitând să-si decline calitatea de fost ofiter de securitate, a procedat ca un veritabil escroc. Mai mult, a asociat la escrocherie si Serviciul de Informatii Externe, care nu a comunicat CNSAS date exacte despre individ, cotizând la propria sa compromitere. Într-adevăr, după o asemenea experientă, ce încredere se mai poate avea în semnalările, sintezele si verdictele acestui serviciu? Totusi, mult mai periculoasă se arată a fi pătrunderea fostilor ofiteri de securitate în Executiv. Sub masca de consilieri, misună peste tot, ca niste termite. Numai în jurul primului nostru ministru am identificat vreo sase-sapte bucăti, în fruntea lor agitându-se acelasi Ristea Priboi.

Dacă primul nostru ministru s-ar numi Voronin sau Lukasenko, faptul ar fi explicabil. E mai greu de răspuns la întrebarea cum de suportă titratul distant Adrian Năstase un sărăcut cu duhul asemeni colonelului Ristea Priboi, pe care până si fostii lui colegi de serviciu îl detestă ca pe un gunoi, gratulându-l cu duiosul apelativ: “Porcule!” Ce învată Adrian Năstase de la generalul Constantin Silinescu, un nimeni în bransă? Dar de la generalul Mihai Caraman, care făcea spionaj cu posteriorul spre inamic? Ca să nu mai vorbim si de altii, ceva mai mărunti, dar mai abili în a se pierde în vegetatia din savana Puterii, confundându-se cu diverse repere difuze din peisaj. Pluteste în aer ideea că, după un cult al personalitătii exhibat ca la carte, ne asteaptă o dictatură. Deocamdată, Nicolae Ceausescu are motive temeinice să fie gelos: el vorbea numai două ore pe zi, pentru că atât dura programul Televiziunii Române. În schimb, Adrian Năstase vorbeste natiunii din zori până în noapte si uneori după miezul noptii, pentru că avem acum televiziuni mult mai multe, cu programe non-stop. Despre dictatura la gândul căreia freamătă si Adrian Năstase, si trogloditul său consilier Ristea Priboi, vom vorbi altădată. Când va fi prea târziu pentru ei.
P. S. Anexăm selectiuni dintr-o listă continând peste 1600 de nume de fosti ofiteri de securitate, care se tot perindă prin SRI, prin SIE si prin alte structuri ceva mai civile, începând din 1990, până în zilele noastre. Spre a nu fi acuzati că divulgăm secrete de stat, am evitat să dezvoltăm demostratia pe schema actuală a SRI. În împrejurările de acum, o eventuală anchetă nu s-ar întreba ce caută securistii despre care e vorba în schemă, ci cum a ajuns schema la niste observatori neluati în calcul.

Armagedon 7 / Anexă

  • Ion Adamescu
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel si încadrat în sectia din Timisoara. A colaborat la deconspirarea dosarului de informator al lui Virgil Măgureanu, fapt pentru care a fost trecut în rezervă, la 16 aprilie 1996.
  • Aldea
    Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitătii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
  • Aleca
    Fost ofiter de securitate din Râmnicu Vâlcea, recuperat de SRI sub gradul de maior. La două luni după evenimentele din decembrie 1989, a reluat în supraveghere spitalul judetean din localitate, obiectivul său anterior revolutiei.
  • Constantin Alexa
    Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI. A deconspirat din proprie initiativă dosarul Z 4848, dezvăluind că Francisc Baranyi a fost informator al Securitătii, fiind ulterior îndepărtat din serviciu si actionat în justitie.
  • Stefan Alexie
    Fost general de securitate, fost sef al Directiei de contraspionaj si secretar de stat în Ministerul de Interne, înainte de decembrie 1989. În anii ’90, pe parcursul unei perioade destul de întinse, a fost consilier al controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu, care a avut o contributie esentială la falimentarea Fondului National de Investitii.
  • Vasile Alexoaie
    Înainte de 1989 a fost seful Securitătii din Roman. După decembrie 1989 a fost cooptat în cunducerea SRI din Iasi. După trecerea în rezervă a devenit presedintele Fondului National de Investitii din Iasi si director al filialei locale a firmei Gelsor a controversatului om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
  • Valer Andreica
    Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat la sectia din Târgu Mures. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.
  • Andrei Andronic
    Fost ofiter de securitate. Preluat în SRI, a fost înaintat la gradul de colonel si avansat în functia de sef al sectiei SRI Iasi.
  • Octavian Stelian Andronic
    Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitătii, sef al rezidentelor din Olanda si Israel. Ca urmare a profesionalismului său precar, în ultima perioadă a regimului comunist nu a mai fost acreditat în străinătate, activând în cadrul serviciului AVS (aport valutar special). Reactivat în SRI în calitate de consilier economic al lui Virgil Măgureanu, îsi instalase un sediu pe str. Londra, sub acoperirea firmei fantomă Eson SRL, la care era actionară si sotia ziaristului Octavian Andronic. Din pozitia de consilier, Octavian Stelian Andronic a vândut SRI-ului o serie de documente existente demult în arhivele fostei Securităti, referitoare la tablourile scoase din tară de fostul Rege Mihai si la tentativele acestuia de a le valorifica prin intermediul unor firme de licitatie din Occident. Firma Eson SRL si-a încetat activitatea ca urmare a unor semnalări ale presei.
  • Vasile Angelescu
    Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al fostei Securităti, bănuit de legături cu agentura KGB din România. După evenimentele din decembrie 1989, a fost înaintat la gradul de general si promovat în functia de prim adjunct al directorului noului Serviciu de Informatii Externe. Fiul său, Mircea Angelescu, personaj important al FSN-ului anilor ’90, a fost implicat ca actionar în afacerile dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia. Apoi a devenit sef de cabinet al presedintelui Ion Iliescu.
  • Constantin Anghelescu
    Fost ofiter superior de securitate. Până în decembrie 1989 a fost seful UM 107/AVS (aport valutar special) din cadrul Centrului de Informatii Externe, unitate specializată în contrabanda de stat. În 2000 era vicepresedinte al Clubului de fotbal Rapid.
  • Marin Antonie
    Fost ofiter de securitate. S-a numărat printre primii adjuncti ai sefului sectiei SRI Dolj.
  • Apăvăloaie
    Fost ofiter al Directiei a IV-a a Securitătii. În prezent, locotenent colonel, sef al serviciului financiar, în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
  • Apostolescu
    Fost ofiter de securitate, încadrat în Directia a V-a, însărcinată cu paza lui Nicolae Ceausescu si a celorlalti demnitari comunisti. În prezent este seful sectiei SRI din Brasov.
  • Petre Arsene
    Fost ofiter de securitate. Din pozitia de rezervist, a coordonat înfiintarea la Râmnicu Vâlcea a unei agentii dubioase de detectivi particulari, care s-a implicat ilegal în mineriada din septembrie 1991. Mai târziu, s-a constatat că asa-zisa ANISE (Agentia Natională de Investigatii si Securitate Economică) s-a înfiintat pe temeiul unor acte false.
  • Gheorghe Atudoroaie
    Fost ofiter de securitate la Timisoara, implicat în represiunile din decembrie 1989. După ce a fost sustras atentiei organelor de justitie, SRI l-a recuperat sub gradul de colonel. O vreme a fost sef al Diviziunii de protectie. Costin Georgescu a încercat să-l numească sef al Centrului Operativ Zonal Oradea al SRI, dar numirea a fost contramandată, ca urmare a protestelor societătii civile.
  • Alexandru Avram
    Fost colonel de securitate în cadrul UM 0225, unitate a Centrului de Informatii Externe destinată să infiltreze organizatiile emigratiei anticomuniste si să combată emisiunile posturilor de radio străine care emiteau în limba română. După decembrie 1989 a mai rezistat câtiva ani în serviciul de spionaj, din care a fost apoi trecut în rezervă, deoarece nu cunostea nici o limbă străină. Împreună cu alti fosti ofiteri de securitate, a reusit să sustragă diferite documente confidentiale ale Societătii de asigurări Astra, dezlăntuind împotriva conducerii acesteia o acerbă campanie de presă, prin interpusi. În consecinta acestei campanii, conducerea Astrei a fost schimbată. După acest moment, Alexandru Avram a devenit director adjunct al sucursalei din Bucuresti a Societătii de asigurări Astra, desi nu are nici o pregătire în materie.
  • Baciu
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de maior. A fost primul ofiter al noii institutii informative care a devenit obiectul unui scandal public, atunci când a încercat să reactiveze un fost informator.
  • Vasile Badea
    Fost ofiter în cadrul Directiei a IV-a a Securitătii. În prezent, locotenent colonel, adjunct de sef de sectie în Directia Generală de Informatii a Armatei.
    Ion Balea. Colonel în rezervă al fostei Securităti. În iulie 1992, mai multi tărănisti din judetul Arges l-au acuzat că s-ar fi infiltrat în organizatia locală a PNTCD, în beneficiul actualului SRI.
  • Alexandru Balogh
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI. În 1998, era seful serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.
  • Bogdan Baltazar
    Conform afirmatiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de decembrie 1989 a fost ofiter acoperit de securitate. După evenimentele din decembrie 1989, a fost membru marcant în conducerea Partidului Democrat. În prezent este presedinte al Băncii Române de Dezvoltare.
  • Dumitru Bădescu
    Fost ofiter de securitate. Preluat de SRI, a ajuns general, în decembrie 1994, si a condus Diviziunea de contrainformatii economice. A jucat un rol important în deturnarea anchetei asupra afacerii “Tigareta 2”, participând efectiv la falsificarea dosarului întocmit de Procuratura Militară. A fost destituit ca urmare a utilizării stupide a unui informator, care l-a divulgat presei. Felul în care s-a lăsat atras în capcană a atestat nivelul lamentabil al profesionalismului său. Ulterior a fost numit consilier al directorului SRI.
  • Domitian Băltei
    Fost colonel în serviciul de spionaj al Securitătii, adjunct de sef de rezidentă la Londra si Tokio, apoi sef al rezidentei din Köln. Îndepărtat din serviciu pentru comportament imoral si implicare în felurite afaceri în favoarea generalilor Nicolae Doicaru si Ion Mihai Pacepa. După trecerea în rezervă a devenit cadru didactic la Academia “Stefan Gheorghiu”. După decembrie 1989, s-a infiltrat în anturajul lui Corneliu Vadim Tudor, pe care l-a intoxicat cu informatii dintre cele mai fanteziste, dintre care unele puteau compromite relatiile externe ale tării. Când presa i-a dezvăluit trecutul de securist, presedintele Partidului România Mare a renuntat la serviciile lui de consilier politic.
  • Ionel Bidireci
    Fost ofiter superior de securitate. În prezent general, seful Diviziunii contrainformative din Serviciul Român de Informatii.
  • Roxana Bichel
    În ultimul timp a fost frecvent semnalată de presă în anturajul staffului care conduce Executivul si al Ministerului Privatizării. Membră a consiliilor de administratie a unui număr multiplu de societăti economice. Dacă provine cumva din familia lui Ivan Bikel, fost colonel în Directia de Informatii Externe, care a actionat cândva si sub acoperirea de reprezentant din România al firmei vest-germane Franz Kirchfeld, atunci întelegem despre cine si despre ce este vorba.
  • Mihai Bichir
    Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitătii, reciclat în SIE sub gradul de colonel. Director al Directiei E 101 (Europa, SUA, Canada, organismele internationale). Contează ca om al lui Teodor Melescanu, cu care a colaborat la Geneva si care l-a propulsat în functie.
  • Ioan Bidu
    Fost ofiter de securitate. În prezent loctiitor al rectorului Academiei Nationale de Informatii, care pregăteste viitori ofiteri pentru SRI.
  • Cornel Biris
    Fost ofiter de securitate, recuperat în SIE. La 30 noiembrie 1999, a fost îănaintat la gradul de general de brigadă. Sef al diviziei pentru analiza crizelor si adjunct al directorului SIE. Trecut în rezervă în februarie 2002, la cererea lui Gheorghe Fulga.
  • Ion Bodunescu
    Fost colonel de securitate, fost sef al inspectoratelor judetene ale MI din Dolj, Mehedinti si Teleorman. Până în 1989, s-a ilustrat si în plan publicistic, cu lucrări redactate de negri. În ciuda faptului că a fost prins cu un plagiat grosolan, s-a dedicat în continuare acestui hobby. În primii ani ’90, putea fi întâlnit în paginile publicatiilor România Mare, Politica si Europa, cu articole insipide, nostalgice si revendicative, marcate, fireste, de un patriotism ardent.
  • Titu Bondoc
    Fost ofiter de securitate, preluat în SRI si numit adjunct al sefului sectiei SRI Gorj. În iunie 1990 a dirijat afluxul minerilor spre Bucuresti. Ulterior a fost trecut în rezervă, sub gradul de colonel. În mai 2001 se mai afla în urmărirea penală a Sectiei Parchetelor Militare, pentru subminarea puterii de stat.
  • Liviu Borcea
    Fost ofiter de securitate, fost comandant de lagăr la Canalul Dunăre – Marea Neagră. Datorită comportamentului său criminal, au pierit zeci de detinuti politici si de drept comun. După 1990 era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la răspundere pentru crimele sale.
  • Ion Botofei
    Fost colonel de securitate, însărcinat cu asigurarea sigurantei traseelor pe care circula Nicolae Ceausescu în capitală. O vreme a fost si loctiitor al comandantului Securitătii Municipiului Bucuresti. După o scurtă reciclare în SRI, a fost desemnat sef al Asociatiei fostilor ofiteri SRI, de fapt o asociatie a fostilor ofiteri de securitate. Asigura legătura dintre fostii securisti din conducerea SRI si securistii trecuti în rezervă.
  • Valentin Constantin Bretfelean
    Fost ofiter de securitate. Până în septembrie 2001, sub gradul de maior, a condus sectia SRI Maramures. Demis si trimis în fata Consiliului de Judecată al SRI, pentru abateri grave de la regulamentele institutiei. Până în prezent nu s-a pronuntat vreo sanctiune împotriva sa.
  • Nicolae Briceag
    Fost colonel de securitate. A executat sumar cel putin o duzină de oameni, fără ca acestia să fi fost condamnati la moarte, fapte stabilite chiar de fostele autorităti comuniste. După 1990, era pensionar la Cluj si nimeni nu l-a tras la răspundere pentru faptele sale.
  • Doru Blaj
    Fost ofiter în Directia a IV-a a Securitătii. În prezent, locotenent colonel, sef de sectie în cadrul Directiei Generale de Informatii a Armatei.
  • Constantin Bucur
    Fost ofiter de securitate, reciclat în SRI, unde s-a specializat în interceptări ale convorbirilor telefonice. A pus la dispozitia presei mai multe casete lipsite de concludentă, implicând institutia într-un scandal nedorit. A fost îndepărtat din serviciu si, la 14 iunie 1999, Curtea Militară de Apel l-a condamnat la 2 ani închisoare cu suspendare. Ulterior, ca membru al Partidului România Mare, a candidat în alegeri si a devenit deputat al Parlamentului României.
  • Vasile Buliga
    Fost ofiter de securitate. În ultimii ani, a fost angajat al trustului Gelsor, patronat de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu.
  • Marius Tertulian Burdusel
    Fost ofiter de securitate. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI si a avansat până la functia de sef al sectiei din Pitesti.
  • Florin Calapod
    Fost ofiter superior de securitate. După decembrie 1989, a devenit comandantul UM 0215, unitate informativă si contrainformativă a Ministerului de Interne, pe care a încercat s-o transforme într-un serviciu paralel SRI. În repetate rânduri, oferind exemple concrete, presa a semnalat că UM 0215, sub conducerea lui Florin Calapod, făcea politie politică, în detrimentul îndatoririlor ei regulamentare. După ce a fost trecut în rezervă s-a implicat în niste afaceri suspecte cu o firme americane si australiene, care distribuiau ilegal Viagra prin Internet. A apărut si în unele emisiuni televizate, dând lectii natiunii despre ce înseamnă un serviciu de informatii.
  • Cornel Caraba
    Fost ofiter de securitate, în cadrul UM 0110. În ultima perioadă a regimului comunist, a lucrat în serviciul de spionaj al Securitătii, respectiv UM 0544, de unde, în 1986, a fost detasat la Cluj. După decembrie 1989, a fost reîncadrat în SRI, avansând până la gradul de colonel si functia de sef al sectiei SRI Cluj. Presa a semnalat că ar fi fost unul din artizanii planului Cristal ’96, care viza supravietuirea si mentinerea influentei fostei Securităti în conditiile prăbusirii regimului comunist. Datorită unor relatii neortodoxe cu mediile economiei subterane din Transilvania, a intrat în colimatorul presei locale si centrale. În iulie 1998, a fost înlocuit în functie, fiind transferat în centrala SRI de la Bucuresti.
  • Mihai Caraman
    General de securitate în retragere. Între anii 1958-1968, în calitate de sef al rezidentei de spionaj din Paris, a condus cunoscuta “retea Caraman”, care a izbutit să sustragă unele documente din cadrul sediului NATO. Ulterior, a fost seful diviziei de contrainformatii a Directiei de Informatii Externe. După dezertarea generalului Ion Mihai Pacepa, a fost detasat în functii marginale si, în cele din urmă, trecut în rezervă. Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a fost numit sef al Centrului de Informatii Externe, devenit ulterior Serviciul de Informatii Externe. Anomalia era evidentă: serviciul de spionaj al unei tări care aspira să intre în NATO era lăsat la mâna unui personaj care spionase NATO. Mihai Caraman a fost înlocuit din functie în mai 1992, în urma cererii exprese a lui Manfred Woerner, secretar general al NATO. În prezent, acelasi Mihai Caraman este consilier particular al premierului Adrian Năstase.
  • Cristian Călinoiu
    Fost ofiter de securitate. După decembrie 1989, reîncadrat în Brigada Antiteroristă, sub gradul de locotenent colonel, a făcut parte din efectivele acesteia dizlocate la Aeroportul International Otopeni. În 1992, s-a constatat că livra informatii de serviciu revistei Europa, editată de Ilie Neacsu, actual deputat al PRM.
  • Traian Chebeleu
    Conform afirmatiilor lui Mircea Răceanu, recent decorat de presedintele Ion Iliescu, înainte de 1989 a fost ofiter acoperit de securitate în cadrul Ministerului de Externe. În anii ’90, a devenit consilier prezidential si purtător de cuvânt al presedintelui Ion Iliescu. Sub regimul lui Emil Constantinescu, s-a repliat în diplomatie.
  • Marin Ciausescu
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de căpitan. Ofiter în cadrul serviciului de filaj al sectiei SRI din Cluj.
  • Traian Ciceo
    Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitătii. Înainte de decembrie 1989, a lucrat la Paris, sub acoperire diplomatică. Au existat suspiciuni că ar fi fost racolat de serviciile speciale franceze. Cu toate acestea, a ajuns în SRI general de brigadă. A actionat în directia contracarării iredentismului, extremismului si separatismului pe motive etnice. În martie 1998, datorită înclinatiilor sale bahice, a fost îndepărtat din SRI.
  • Cigan
    Fost ofiter de securitate. În prezent, avocat în Baroul din Bihor. După cum a semnalat presa, mituind unde trebuia, si-a propulsat sotia în functia de vicepresedintă la Curtea de Apel Oradea.
  • Ciovică
    Fost ofiter de securitate. În SRI, a devenit sef al Centrului Operativ Zonal Târgu Mures. Trecut în rezervă în 1998.
  • Cismaru
    Fost ofiter de securitate, originar din judetul Vâlcea. În SRI, sub gradul de maior, a devenit sef al sectiei din Bacău.
  • Stefan Floricel Coman
    Începând din 1968, a fost ofiter de securitate în fosta Unitate Specială “T”, UM 0634, abilitată în ascultarea convorbirilor telefonice. După evenimentele din decembrie 1939, a devenit comandant al Serviciului de Telecomunicatii Speciale din subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Tării.
  • Costel Ciucă
    Fost ofiter al Directiei de Informatii Externe a Securitătii. Strâns legat de persoanele implicate în afacerea de contrabandă “Tigareta II”. Strâns legat de Amer Obeid, presedintele Ligii Irakienilor din România.
  • Valentin Ciucă
    Fost ofiter de securitate, arestat în decembrie 1989 si anchetat în lotul Timisoara. După doi ani si ceva a fost eliberat din detentie, din lupsă de probe. Împreună cu Radu Tinu a fondat societatea Tival Impex SRL, care a prosperat în timpul embargoului impus Iugoslaviei.
  • Cocos, Gheorghe
    Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitătii. A lucrat în Italia, sub acoperirea de sef al Agentiei economice din Milano. În urmă cu mai multi ani, avea interdictie de a intra în spatiul peninsular. În prezent, administrează o parte din firmele lui George Constantin Păunescu.
  • Constantin Constantin
    Fost ofiter de securiotate. În 1998, sub gradul de colonel, era seful serviciului personal de la UM 0215. Este rudă apropiată a lui Viorel Hrebenciuc.
  • Marian Cornaciu
    Fost ofiter în Directia de Informatii Externe a Securitătii. A lucrat la întreprinderea de comert exterior “Dunărea”. După evenimentele din decembrie 1989, s-a privatizat, specializându-se în comertul cu hrană concentrată pentru vite. În prezent, este membru marcant al Partidului Umanist Român, prezidat de Dan Voiculescu.
  • Corneci
    Fost colonel de securitate. În prezent, face parte din conducerea SRI si se ocupă de problema spinoasă a cadrelor.
  • Valeriu Corsatea
    Fost ofiter de securitate. În SRI a fost loctiitor al comandantului Brigăzii Antiteroriste. În decembrie 1994 a fost înaintat la gradul de general de brigadă. În 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului unei diviziuni informative din SRI.
  • Neagu Cosma
    General de securitate, fost sef al Directiei a III-a de contraspionaj, fost comandant al Scolii de ofiteri de securitate de la Băneasa. După trecerea în rezervă, a devenit presedinte executiv al Automobil Clubului Român. În 1990 a fost reactivat în SRI ca sef al Serviciului de Inspectii si consilier al lui Virgil Măgureanu. Curând, s-a renuntat la serviciile lui. Generalul Gheorghe Diaconescu a afirmat într-un interviu că Neagu Cosma ar fi încercat să ajungă la niste dosare problematice din arhivele fostei Securităti.
  • Lucian Costache
    Fost căpitan de securitate la Inspectoratul MI din Buzău. Colabora cu Petrică Dinu în recrutarea informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989, a fost încadrat în Inspectoratul judetean de politie Buzău.
  • Gheorghe Cotoman
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 era loctiitor al sefului Formatiunii J.
  • Ovidiu Crăciun
    Fost ofiter de securitate. În prezent locotenent colonel, seful sectiei SRI din Piatra Neamt.
  • Dumitru Cristea
    Psiholog de formatie, una dintre cele mai păguboase achizitii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viata civilă. Ca adjunct al duirectorului SRI si rector al Institutului National de Informatii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă niste relatii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral si a fost nevoit să renunte la functie. Nu ar fi exclus să fi fost lucrat de fostii ofiteri de securitate din conducerea SRI, care l-au tratat ca pe un corp străin.
  • Mircea Croitoru
    Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitătii. O vreme a lucrat sub acoperire diplomatică la Londra, fiind rechemat din post în 1978, în conditii nu tocmai clare. Sub regimul lui Emil Constantinescu, a fost numit ambasador la Oslo, chestiunea fiind comentată nefavorabil în presă.
  • Florentin Danciu
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de locotenent colonel. În 1994 se afla la comanda Diviziunii E.
  • Mihai Darie
    Fost ofiter de securitate, în perioada 14 aprilie 1976 – 15 aprilie 1990, când a fost trecut în rezervă. Înainte de decembrie 1989, avea în supraveghere spitalul Fundeni. În 1990 s-a reciclat în functia de sef al comisiei economice a Frontului Salvării Nationale. În acelasi timp, a înfiintat si condus diverse firme particulare. A revenit în planul public, în calitate de secretar general al Prefecturii bucurestene. În 1997 era secretar executiv al Partidului Democrat. Ca orice fost securist care se respectă, dispune de un certificat de luptător pentru victoria revolutiei române.
  • Gheorghe Dascălu
    Fost ofiter acoperit al DIE. Fizioterapeut, stabilit în Italia, la Desenzano, provincia Brescia. Implicat în afacerea de contrabandă “Portelanul”. În 2000 era semnalat că avea cetătenie germană si română si act de identitate italian.
  • Stefan David
    Fost colonel de securitate cu un trecut dubios. Până în 1985 a condus serviciul de securitate din judetul Caras-Severin. În legislatura 1992-1996 a fost deputat din partea Partidului Socialist al Muncii.
  • Daniel Dăianu
    Fost ofiter al serviciului de spionaj al Securitătii, fapt pe care l-a recunoscut personal, după ce a devenit ministru al finantelor în guvernul Victor Ciorbea. Primul ministru l-a apărat, afirmând că nu ar fi făcut politie politică.
  • Aurelian Deaconescu
    Fost ofiter de securitate. În prezent sef al Serviciului Fraude din cadrul societătii de asigurări Astra. A fost implicat în fraudarea societătii în favoarea lui Sorin Ovidiu Vântu.
  • Constantin Decu
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. La mijlocul anilor ’90, era seful sectiei SRI din Constanta.
  • Dumitru Diaconescu
    Fost colonel de securitate, sef de cadre al Securitătii Municipiului Bucuresti. După decembrie 1989 a patronat firma Aliance Coop, implicată în trafic de armament. Avea relatii de finantare oculte cu Bankcoop, bancă falimentată cu bună stiintă, si cu firma militară Romtehnica.
  • Gheorghe Diaconescu
    Fost colonel în Directia a III-a de contraspionaj a Securitătii. După decembrie 1989, a devenit adjunct al directorului SRI. Îndepărtat din serviciu pentru detinerea ilegală a unor documente ale fostei Securităti, pentru alcoolism si mânuirea incorectă a unor fonduri valutare. Ulterior, a asigurat protectia informativă a combinatiilor omului de afaceri Costel Bobic.
  • Nicolae Dincă
    Fost ofiter de securitate, preluat în SRI sub gradul de maior. Initial a lucrat în sectia SRI Timis. În iulie 1998 a fost transferat în functia de adjunct al sefului sectiei SRI Cluj.
  • Petrică Dinu
    Fost căpitan de contrainformatii la Securitatea judetului Buzău, unde, sub acoperirea reprezentantei Frigo-Service, organizase un centru de recrutare a informatorilor. După evenimentele din decembrie 1989 a devenit seful serviciului de protectie a cadrelor din Inspectoratul judetean de politie Buzău si a fost implicat în filajul si sicanarea opozantilor regimului lui Ion Iliescu.
  • Doban
    Fost ofiter de securitate, specializat în partide politice burgheze si fosti condamnati politici. Este cel ce a gestionat dosarul de urmărit informativ al filosofului Constantin Noica. În SRI, în vara lui 2000, sub gradul de colonel, era coordonatorul sectorului servicii paralele de informatii din Diviziunea A a SRI.
  • Dimitrie Dobre
    Fost ofiter superior în serviciul de spionaj al Securitătii, care si-a continuat activitatea si după decembrie 1989, în Serviciul de Informatii Externe. În martie 1998, după ce a fost avansat la gradul de general, a fost trecut în rezervă.
  • Vasile Doros
    Fost colonel de securitate, fost sef al sectiei SRI din Bacău, pe care a condus-o timp de opt ani. Prin fiul său, Claudiu Doros, a condus filiala Fondului National de Investitii din Bacău, institutie falimentată deliberat de Sorin Ovidiu Vântu.
  • Dragoman
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub grasdul de colonel. În 1998 era seful sectiei SRI din Arad.
  • Ion Drăgoi
    Fost ofiter de securitate în UM 0110. După momentul decembrie 1989 a devenit sef de sectie la revista Politia Română. După trecerea în rezervă, s-a încadrat la diverse publicatii, între care si revista Expres (seria Cornel Nistorescu).În prezent, caută sponsori pentru editarea unei publicatii de spionaj si contraspionaj.
  • Artur Dumitrescu
    Procuror, colaborator activ al Securitătii înainte de decembrie 1989. Între altele, a fost cel ce i-a anchetat pe cei ce manifestaseră împotriva regimului comunist la Brasov, la 15 noiembrie 1987. Pentru zelul prestat atunci a fost avansat în functie, mentinându-si prerogativele si după răsturnarea regimului lui Nicolae Ceausescu. În 1998 a fost delegat să ancheteze afacerea de contrabandă “Tigareta II”, adică să steargă urmele implicării serviciilor secrete în această malversatiune.
  • Gheorghe Dumitrescu
    Fost ofiter de securitate. La data derulării operatiunii de contrabandă “Tigareta II” era căpitan în cadrul serviciului de filaj al SRI.
  • Vasile Dumitru
    Fost colonel de securitate în serviciul de spionaj. A lucrat acoperit ca atasat de presă la Londra. După decembrie 1989, trecut în rezervă, s-a reciclat ca ziarist la trustul de presă Expres. Publică diverse articole, când poate si unde poate, în care exaltă ineptia institutiei din care a făcut parte cândva.
  • Nicodim Farcas
    Fost ofiter de securitate, reciclat de SRI sub gradul de locotenent colonel, subaltern al colonelului Gheorghe Moldovan în cadrul sectiei SRI Maramures. A fost semnalat că furniza PUNR informatii din interiorul serviciului.
  • Virgil Faur
    Fost ofiter în serviciul de spionaj al Securitătii, reciclat în SIE sub gradul de colonel.
  • Filip
    Fost ofiter de securitate, CI-st la comandamentul armatei din Cluj. Recuperat de SRI, sub gradul de colonel.
  • Florea
    Fost ofiter de securitate. În SRI, sub gradul de maior, a fost sef al sectiei SRI din Harghita.
  • Gheorghe Alexandru Florea
    Fost ofiter de securitate, recuperat de SRI sub gradul de colonel. În 1994 era seful secretariatului general al SRI.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

4 Responses to “Cum a supravietuit Securitatea momentului 1989 prin intermediul SRI”

  1. Raportul Armaghedon: serviciile secrete (II) | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 26th, 2015 at 21:45

    […] Raportul Armaghedon: serviciile secrete (I) […]

  2. Din ciclul “Televiziunea securiştilor în mocirlă”, astăzi Antena 3 | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 26th, 2015 at 21:49

    […] Raportul Armaghedon: serviciile secrete (I) […]

  3. Din ciclul “Televiziunea securiştilor în mocirlă”, astăzi Antena 1 | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 12th, 2015 at 10:11

    […] Raportul Armaghedon: serviciile secrete (I) […]

  4. Romania, singura tara fost comunista unde securistii criminali au privilegii inimaginabile | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 26th, 2015 at 14:14

    […] Raportul Armaghedon: serviciile secrete (I) […]

Adauga un comentariu

*

citgrup.ro

Ro2.ro - Promovare si statistici web Free PageRank Checker zelist