Cum (nu) muncesc parlamentarii romani

joi, martie 26, 2009 9:49
Posted in category Justitie, PeNaLii

PSD, ciuma rosieCum încălcau parlamentarii din legislatura trecută legea

Lunea nici iarba nu creşte, zice o vorbă din popor. Cu toate acestea, la Parlament se munceşte, în fiecare luni fiind zi de plen, când se votează şi e agitaţie multă. Dar ce spun eu că se munceşte? De fapt, unii depun o muncă de Sisif şi muncesc cât pentru doi sau trei deputaţi. Sau, în cel mai rău caz, semnează pentru doi sau trei deputaţi prezenţa şi astfel statul le plăteşte indemnizaţia de şedinţă tuturor.

Absenţe nemotivate şi prezenţe nejustificate

Era o zi de luni. 3 martie (2008-n.m.). Auzisem că s-a deschis restaurantul şi m-am prezentat până la Camera Deputaţilor cu scopul declarat de a lucra şi, nedeclarat, de a face ce fac şi deputaţii, adică de a mânca ieftin şi a mă relaxa vreo două ore pe fotoliile commode de pe holurile instituţiei. Aşa am ajuns la nivelul P1, unde se află intrarea la sala de plen şi unde era o agitaţie de nedescris. Undeva, chiar lângă uşa ce duce spre sală, există câteva mese. Pe mese – ha, v-am prins! – nu e mâncare, ci sunt nişte liste. Listele de prezenţă, păzite de angajaţi ai Camerei şi pe care deputaţii trebuie să le iscălească, nominal. Adică fiecare pentru el. Ei bine, până şi acest proces a ajuns să facă parte din sistemul de rotunjire a veniturilor deputaţilor, fiecare participare la şedinţă fiind remunerată cu peste 120 de lei noi, cu condiţia ca deputatul să semneze cu mânuţa lui, deci să fie prezent. Cum, însă, nimeni nu stă să verifice acele semnături, ba chiar mai mult, nimeni nu verifică cine pentru cine semnează, e o modă printre deputaţi ca cei pentru prezenţi să semneze pentru unul sau mai mulţi colegi absenţi. Nu de alta, dar ar fi păcat să se piardă acei 120 de lei. Noi, adică echivalentul a vreo 30 de euro (la acea vreme – n.m.). Mai ales că prezenţa nu presupune, să ne înţelegem, exercitarea votului ori participarea activă la şedinţă. E prezenţă şi gata. 120 de lei şi la revedere!

Cu o semnătură pe minut, milionul l-am făcut

După cum spuneam, la cele câteva mese de lângă uşa ce duce spre sala de plen era agitaţie maximă, cam cum era pe vremuri la coadă la brânză. Deputaţii se înghesuiau să semneze condica de prezenţă, atât pentru ei, cât şi pentru unii dintre colegii care nu au catadicsit să vină la serviciu, dar cărora banii de şedinţă le prind bine. În mai puţin de zece minute, cât am stat şi am filmat cu o cameră la vedere, nu mai puţin de zece deputaţi au semnat atât pentru ei, cât şi pentru unul sau mai mulţi colegi. Printre multisemnatari: Ioan Buda (PSD), Vladimir Mircea Fârşirotu (PRM), Vladimir Alexandru Mănăstireanu (PSD), Doina Micşunica Dreţcanu (PSD). Observaţi că fac parte din categoaria deputaţilor despre care nimeni nu a auzit nimic, dar pe care îi plătim cu o cârcă de bani, doar pentru că există. Şi nu doar că există, dar se pare că ei sunt cei acre muncesc cu adevărat, nu doar pentru ei, ci şi pentru colegii care nu sunt prezenţi. Nici măcar camera cu care i-am filmat , deşi nu e deloc mică, nu i-a speriat. Ei au continuat să semneze într-o veselie, ba chiar au şi zâmbit din când în când către cameră. Dintre ei, cea mai răsărită, cu nume predestinate de altfel, a fost Doina Micşunica Dreţcanu, pe care am întrebat-o, imediat ce a semnat de două ori, în locul cui a semnat. Fireşte, nu a recunoscut nimic, ba chiar a declarat că a semnat doar o dată. Nici măcar angajaţii care aveau în grijă listele cu semnături nu păreau surprinşi şi chiar îi ajutau pe deputaţi să găsească numele colegilor de pe liste. Cu alte cuvinte, treaba era atât de bine organizată şi totuşi atât de obişnuită, încât se pare că a intrat în firescul desfăşurării activităţii de la Parlament.

Am făcut o sesizare. Care, cel mai probabil, se va pierde-n zare

Ne dorim mult să aflăm ce crede, dar mai ales ce face conducerea Camerei Deputaţilor cu privire la acest fapt, aşa că ne-am adresat instituţiei şi am depus o sesizare, înregistrată cu numărul 1.375 din data de 10 martie a.c (2008 – n.m.). Orice decizie a instituţiei, care nu implică venituri suplimentare pentru aleşi, se mişă însă precum un melc în călduri şi astfel va mai trece probabil o bună perioadă până se vor pronunţa toate toate comisiile de specialitate, Biroul Permanent, Secretariatul General, tanti Florica de la intrare şi nea Costel care se ocupă cu întreţinerea lifturilor.

Falsul de pix ne costă 450.000 RON anual

Indemnizaţia brută a unui deputat este de 6.343 RON. În condiţiile în care din cei peste 300 de deputaţi de la şedinţe lipsesc, să zicem, aproximativ o sută, în locul cărora semnează colegii, rezultă o gaură de peste 12.000 RON pe şedinţă. Or, în condiţiile în care în fiecare săptămână ar avea loc două şedinţe de plen, valoarea totală a banilor extraşi, pe bază de semnătură, din bugetul Camerei Deputaţilor, ar ajunge la 50.000 RON lunar. În total, 450.000 RON pe nouă luni de sesiune parlamentară (4,5 miliarde de lei vechi).

Preluare din “Academia Caţavencu”, nr. 10/2008

P.S. Ce a făcut liberalul Bogdan Olteanu, finul lui C.P. Tăriceanu şi preşedintele de atunci al Camerei Deputaţilor, cu acea sesizare? S-a şters la fund, probabil.

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

6 Responses to “Cum (nu) muncesc parlamentarii romani”

  1. Neocomuniştii din PSD nu se dezmint | A șaptea dimensiune says:

    august 21st, 2015 at 12:33

    […] Refrenul infractorului român: Cât e Parlamentul (Justiţia, Poliţia) în “floare”, nici în p… […]

  2. Şpăgile din guvernarea Năstase negociate în stil mafiot | A șaptea dimensiune says:

    august 22nd, 2015 at 7:57

    […] Refrenul infractorului român: Cât e Parlamentul (Justiţia, Poliţia) în “floare”, nici în p… […]

  3. România anului 2008 – arie în care infractorii sunt protejaţi | A șaptea dimensiune says:

    august 22nd, 2015 at 8:02

    […] Refrenul infractorului român: Cât e Parlamentul (Justiţia, Poliţia) în “floare”, nici în p… […]

  4. Geoană îşi justifică, din nou, porecla | A șaptea dimensiune says:

    august 23rd, 2015 at 9:47

    […] Refrenul infractorului român: Cât e Parlamentul (Justiţia, Poliţia) în “floare”, nici în p… […]

  5. Oprescu şi-a rupt colţii în terasa de fiţe a lui Andrei Năstase | A șaptea dimensiune says:

    august 23rd, 2015 at 9:53

    […] Refrenul infractorului român: Cât e Parlamentul (Justiţia, Poliţia) în “floare”, nici în p… […]

  6. Sintagmele corupţiei | A șaptea dimensiune says:

    martie 6th, 2016 at 20:00

    […] Cum (nu) muncesc parlamentarii romani […]

Adauga un comentariu