România, țara cu fondurile agricole UE blocate

joi, iunie 30, 2011 18:05

AgriculturaRomânia de după 1989, născută dintr-un tată kaghebist (Ion Iliescu) şi o mamă stalinistă (România lui Ceaşcă a fost cea mai stalinistă țară din Europa în anii ’80 ai secolului trecut), are mari probleme cu asimilarea valorilor europene. După 50 de ani de bolşevism, în care țăranul român a furat şi a mințit, agricultura capitalistă are şanse minime de dezvoltare. Colhoznicul care făcea agricultură după ureche (erau pierderi imense în agricultura comunistă, deşi efortul depus de țărani era maxim), nu poate face față într-o societate concurențială, acolo unde nu poți să stai la crâşmă şi să aştepți să-ți dea partidul indicații. Pentru a primi subvențiile europene, țăranul român trebuia să mai şi cultive pământul. Dar a preferat să mintă, luând banii fără a lucra pământul sau mințind despre culturile folosite. UE s-a prins şi ne-a blocat fondurile. Dar ce-au făcut autoritățile?

Ei bine, avem iarăşi o poveste despre pesedişti, acei neocomunişti care au înțeles din democrație doar faptul că ei pot minți pe oricine, deoarece electoratul lor, format tot din nulități morale, intelectuale sau agrare, îi va vota mereu. Ce făcea pesedistul Ilie Sîrbu, fost preot şi posesor al unui singur testicul, ‘slăvit’ fie Bombonel, ca ministru al agriculturii României prin 2009 vedem mai jos, într-un material publicat de ‘Academia Cațavencu’. Foarte multă lume se plânge că importăm produse agricole deşi avem teren arabil de bună calitate. Aşa-i, țiganii pesedistului Vanghelie nu se ocupă de agricultură, țăranii care-l votau pe Ilici se duc la întâlnirea cu Ceaşcă, iar maneliştii de la discoteca sătească preferă să ardă gazul, decât să mai pună de-o cărămidă la vilele nemenclaturii pesediste locale. Iată reacția Curții de Conturi Europene la minciuna din România: ’S-a permis ca persoane sau entități fără nici o activitate agricolă să primească bani în cadrul Schemei de Plăți Unice (SPU). Iată articolul promis.

România plătește 30 de milioane de lei ca să ia penalizări de la UE de milioane de euro

Anual, România încasează sute de milioane de euro drept subvenție pentru agricultură de la UE. Tot anual, România plătește milioane de euro penalități pentru întîrzieri la plata agricultorilor. Milioane acoperite din bugetul de stat. Pentru că, de fapt, subvențiile sînt plătite, în primă fază, de România. Și, abia în a doua fază, decontate de UE. Iar dacă Uniunea ne penalizează (pentru că plățile se fac cu întîrziere), sumele rămase nedecontate nici nu se mai decontează. Deci se face gaură la bugetul patriei, din care s-au plătit deja toate subvențiile. Culmea culmilor prostiei, România se bagă singură în rahat. Adică încheie contracte păguboase prin care își atrage singură penalizări europene. Cum? Citiți mai jos.

La noi, teledetecție = o mare frecție

Pentru a putea împărți banii europeni, APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, instituția care se ocupă de subvenții) e obligată să verifice pe ce se duc aceștia. Dacă, adică, agricultorul chiar a plantat ce zice că a plantat și pentru ce a solicitat subvenția, ori dacă suprafața declarată este și cea reală. Astfel, conform procedurilor europene, verificarea se face prin control administrativ, control pe teren și teledetecție. Teledetecția, că asta ne interesează aici, este tipul de control ce se bazează pe interpretarea unor fotografii și hărți. Fermierul declară o anumită suprafață și un anumit tip de cultură pentru care vrea subvenție. Apoi, cei de la APIA întocmesc o hartă care, în mod normal, ar trebui să se suprapună exact cu fotografiile celor care fac teledetecția (adică pozează de sus terenurile). Pentru stabilirea tipului culturii din teren, există un anumit cod de culori din care reiese dacă omul chiar a cultivat, să zicem, grîu ori porumb, sau dacă terenul e o pîrloagă. Ei bine, dacă acest sistem ar funcționa, procesul de verificare a solicitării subvențiilor ar dura mult mai puțin, iar penalitățile ar fi mult mai mici sau chiar ar dispărea. Ceea ce nu se întîmplă, însă, în România. Pentru că, dacă ar fi să ne luăm după sistemul de teledetecție de la noi, peste 90% din fermieri sînt niște mincinoși care au declarat fie suprafețe mai mari decît cele cultivate, fie cu totul alte culturi decît cele din realitate.

Primul contract, prima gaură

Pentru că ne cerea UE, în 2008, APIA a lansat o serie de licitații pentru serviciul de teledetecție. A împărțit suprafața agricolă în trei loturi și a scos serviciul la mezat. Acesta a fost cîștigat, pentru toate loturile, de Gauss SRL, o firmă din Timișoara obișnuită cu contracte publice. Valoarea totală a contractului a fost de 8,7 milioane RON. Banii au fost încasați integral, chiar dacă activitatea nu este finalizată, iar APIA încă se chinuiește să pună mîna pe date. Durata inițială de derulare a contractului a fost de 18 săptămîni. Contractul, însă, a fost prelungit prin patru acte adiționale. Iar durata s-a dublat, practic. Și, normal, odată cu întîrzierile în verificare au urmat și întîrzierile la plată, la pachet cu penalitățile din partea UE. Pentru a înțelege mai clar cît de bine a funcționat sistemul de teledetecție în cadrul contractului din primul an, trebuie menționat că, la o primă analiză a datelor, rezultatul a fost concludent: peste 90% din solicitări au avut eroare. Conform procedurilor stabilite de normele europene, după ce serviciul de teledetecție a arătat că sîntem praf și peste 90% din agricultori sînt fie mincinoși, fie incapabili să declare ce și unde au plantat, s-a trecut la controlul administrativ. Unde s-au remediat o parte din erori, apoi s-a trecut la controlul în teren. În final, contestațiile agricultorilor au ajuns din nou la teledetecție și la o ultimă verificare. Cu alte cuvinte, treaba celor de la Gauss a fost oricum rezolvată de angajații APIA, prin verificarea actelor și documentelor solicitanților, precum și prin controale în teren. Ca să vedem exact cît de bine a mers treaba cu teledetecția, să zicem că în prezent există peste 11.000 de fermieri care n-au încasat nici subvențiile pentru 2007. Pentru că nu le-a dat bine la control.

Perioada de criză cu cheltuială mare se ține

Odată încheiat contractul din 2008, băieții de la APIA au scos la mezat un nou contract pentru teledetecție. De data aceasta, e vorba de un contract-cadru, valabil timp de doi ani, cu o valoare totală de 24 de milioane RON. Contractul-cadru, semnat în luna iulie, a fost cîștigat, deloc surprinzător, tot de Gauss SRL. Cu toate că, așa cum reiese din paragraful de mai sus, a reușit într-un an de zile să facă din teledetecție bici. Și să pocnească vreo 11.000 de agricultori cu ea. Deci, în mod normal, nici n-ar fi avut ce căuta la licitație, darămite să mai și cîștige. Numai că, surpriză, în caietul de sarcini, una din condițiile de participare la licitație a fost aceea de a fi derulat, în bune condiții, un contract similar. Dar nu se zicea nimic de interzicerea participării în cazul unui contract similar cu probleme. În plus, Gauss a oferit și un preț extrem de mic – 18 euro pentru fiecare dosar, față de 26 de euro, următoarea ofertă. Pentru că, așa cum am arătat mai sus, indiferent de rezultatele teledetecției, munca tot e făcută de cineva pînă la urmă, conform procedurilor. Iar contractul este deja, în tradiționalul stil românesc, în întîrziere. De ce s-a ajuns aici și, mai ales, „datorită“ cărui ministru, data viitoare.

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “România, țara cu fondurile agricole UE blocate”

  1. Rectorul Universităţii ‘Spiru Haret’ provine din fosta nomenclatură comunistă | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 20th, 2015 at 10:21

    […] România, țara cu fondurile agricole UE blocate […]

  2. Cum au ucis pesediştii România | A șaptea dimensiune says:

    ianuarie 9th, 2016 at 9:56

    […] România, țara cu fondurile agricole UE blocate […]

  3. 2009, an de criza: functionar public desemnat de PSD cu salariu anual de 9,3 miliarde lei vechi | A șaptea dimensiune says:

    aprilie 2nd, 2016 at 13:31

    […] România, țara cu fondurile agricole UE blocate […]

  4. De ce pesediştii nu-l vor ierta niciodată pe Mircea Geoană | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 9th, 2016 at 18:41

    […] România, țara cu fondurile agricole UE blocate […]

Adauga un comentariu