A șaptea dimensiune

• România, atacată de un deputat francez din cauza tiganilor: „Un stat fără scrupule care ne exportă săracii săi” România este un stat fără scrupule, care iroseşte banii europeni pentru politici de incluziune a tiganilor, continuând să îi exporte pe aceşti amărâţi în Franţa, unde Republica este neputincioasă în faţa unui val intolerabil de imigranţi. Acestea este, pe scurt, acuzaţia unui deputat francez, fost secretar de stat al afacerilor europene, potrivit unui transcript al sesiunii de întrebări susţinută săptămâna trecută de guvernul francez în Adunarea Naţională (parlamentul).
  Pierre Lellouche, deputat din partea UMP (opoziţie, partidul lui Nicolas Sarkozy), a descris, într-o interpelare adresată ministrului francez de Interne, Manuel Valls, problema „intolerabilă” a imigranţilor tigani de origine română şi bulgară din Franţa, odată cu ultimul val de extindere a Uniunii Europene. Odată cu aderarea României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, a explicat deputatul francez, Franţa s-a confruntat cu un val de imigranţi romi din aceste două ţări, val ajuns la „proporţii realmente intolerabile”, chiar şi pentru imigranţii înşişi.
• Un astfel de pod nu vei vedea vreodată în România Este unul dintre cele mai lungi poduri din lume având 37 de kilometri, însă ceea ce este cu adevărat extraordinar la el nu este lungimea ci faptul că se transformă în tunel.
  Podul-tunel Chesapeake Bay face legătura între Virginia de Est şi Hampton Roads. Construcţia lui a început pe 7 septembrie 1960 şi a fost deschis traficului patru ani mai târziu. Acesta este unul dintre cele zece poduri-tunel care există în lume, iar construcţia sa a costat 450 de milioane de dolari.
  Lung de 37 de km acesta include un tunel lung de 1,6 km şi traversează patru insule artificiale. El a înlocuit feriboturile care operau între South Hampton Roads şi peninsula Virginia. De la inaugurare acest pod a fost traversat de peste 100 de milioane de vehicule.
  Cei care vor să traverseze acest pod trebuie să plătească o taxă de 12 dolari, o suma mică în comparație cu ruta ocolitoare care depășește 150 de km.
• Podul lui Dumnezeu – un adevărat monument al naturii Podul natural de la Ponoare sau Podul Lui Dumnezeu, aşa cum este numit de către localnici, este format din piatră masivă şi este cel mai mare pod natural al ţării. Este al doilea ca mărime din Europa (30 m lungime, 13 m lăţime, 22 m înălţime şi 9 m grosime), dar singurul pe care se poate circula.
  Podul lui Dumnezeu, despre care puţini oameni au auzit, deşi mulţi au trecut peste el fără să ştie, se află pe drumul principal ce leagă Târgu Jiul de Drobeta Turnu Severin, pe varianta Baia de Aramă, chiar lângă primăria Ponoarele.
  “Podul lui Dumnezeu” s-a format prin prăbuşirea unei bune părţi a tavanului peşterii (Peştera de la pod), rămânând în picioare însă vechea intrare în peşteră – actualul Pod de la Ponoarele.
• ÎNCEPE CONSTRUCŢIA LASERULUI DE LA MĂGURELE. Cum va arăta cel mai mare proiect de cercetare din Europa: „Va fi un CERN al laserelor” La doar 4 kilometri de Bucureşti, înconjurat de o pădure densă, cu o rază de 800 de metri, alături de învechitele clădiri ale Institutului Naţional de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de pe platforma Măgurele, se va ridica cel mai mare centru de cercetare ştiinţifică din istoria României. Vineri începe oficial construcţia pilonului românesc al infrastructurii europene „Extreme Light” (Lumină Extremă), care va rivaliza, din 2017, când va fi complet operaţional, cu marile centre de cercetare din lume. Parcul ştiinţific de la Măgurele va fi pentru domeniul laserelor ceea ce CERN-ul de la Geneva este pentru domeniul particulelor elementare: un deschizător de drumuri, unde se vor putea dezvolta tehnologii înalte cum nici autorii de SF nu au imaginat, în scrierile lor.
  „Este cea mai mare infrastructură de cercetare care s-a construit vreodată în România. Important este că în România se face cercetare de anvergură. Cercetătorii noştri nu trebuie numai să plece în alte părţi, sperăm să se inverseze fuga creierelor şi să se transforme în revenirea creierelor, iar tinerii să fie atraşi de domeniul ştiinţific, având perspectiva să lucreze la un centru de nivel mondial”, spune dr. Nicolae Zamfir, directorul general al Institutului „Horia Hulubei” şi şeful proiectului ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), numele oficial al laserului de la Măgurele.
  Importanţa acestei construcţii este uriaşă, nu doar pentru cercetarea din România, ci şi pentru oamenii de ştiinţă din întreaga lume. „Măgurele va deveni un CERN al laserelor. Va fi o circulaţie de cercetători ca în marile centre de cercetare”, povesteşte pentru gândul fizicianul Andrei Dorobanţu, membru al echipei de cercetători care pun bazele ELI în România.)
• INTERNET EXPLORER A MURIT: În România mai are abia 16% din piaţă În urmă cu doi ani, ocupa locul al doilea în topul browserelor utilizate în România, cu o cotă de peste 30%. Acum, cifrele pentru Internet Explorer arată mai mult decât catastrofal.
  Mai precis, proporţia utilizatorilor români care mai navighează pe internet cu browser-ul de la Microsoft este de doar 16,01%, conform statisticilor Statcounter.
  În martie 2013, aproape unul din doi români intră pe internet cu Google Chrome, browser care în urmă cu doi ani nu avea nici măcar 20% din piaţă.
• CURSA pentru construirea unor SUPER-COMPUTERE speciale pentru crearea de bani digitaliÎn ultimii ani, o mână de companii s-au întrecut în dezvoltarea unei noi generaţii de computere special construite pentru crearea de bani digitali şi mulţi speculatori din lumea Bitcoin sunt nerăbdători să pună mână pe aceste dispozitive. Săptămâna aceasta, una dintre aceste companii, Butterfly Labs, va livra primul computer făcut la cerere, cu şase luni de întârziere.
  Tranzacţiile cu Bitcoini nu sunt înregistrate de nicio bancă centrală sau firmă de brokeraj. Ei sunt creaţi de o reţea de computere de tip peer-to-peer (de la utilizator la utilizator). Aceste computere ţin evidenţa transferurilor de Bitcoin şi la fiecare zece minute intră într-un fel de loterie codificată a cărui câştigător este răsplătit cu 25 de Bitcoin pentru munca depusă. În acest fel intră în reţea noi Bitcoini.
  Pentru minerii de Bitcoin numele jocului este criptografia. Şi biletul de loterie este un număr care reprezintă o cantitate imensă de date ce se crează printr-un algoritm criptat. Dacă unul dintre mineri – sau un grup de mineri – pot rezolva aceşti algoritmi mai repede decât alţii primesc în schimb 25 de Bitcoini. Pe măsură ce valoarea monedei digitale a urcat la cer, minerii au aruncat în reţea tot mai multă putere de calcul.
  Când a apărut Bitcoin pe piaţă, puteai obţine banii cu un simplu PC, însă acum este pur şi simplu imposibil. De fapt, acum este nevoie de circa 9 milioane de ori mai multă putere de procesare pentru a produce Bitcoini faţă de cât era nevoie la început.
  În ultimii ani, trei companii: Butterfly Labs, Avalon Asics şi Asicminer s-au întrecut în construirea unor computere pe care le numesc ASICS: Application-Specific Integrated Circuits, care nu fac altceva decât să creeze bilete pentru loteria minerilor Bitcoin.

Citeste si articolele:

• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (VIII)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (VII)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (VI)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (V)
• Stiri care nu s-au vazut la tonomatele mogulilor (IV)