Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III)

vineri, decembrie 6, 2019 10:37
Posted in category Dictatura comunistă

Securitatea comunistaŞtefan Alexie – general-maior, subsecretar de stat în Ministerul de Interne

S-a născut la 20 ianuarie 1934 la Podari, în judeţul Dolj. Încadrat în Securitate în 1959, peste un deceniu ajunge maior, adjunctul şefului Serviciului I al Securităţii din Dolj, fiind implicat în majoritatea acţiunilor de urmărire şi persecutare politică a opozanţilor anticomunişti de pe raza judeţului.

În 1981 îl regăsim cu gradul de colonel şi şef al Securităţii Dolj. Succesele în acţiunile de poliţie politică i-au atras avansarea şi mutarea la Bucureşti, în centrala DSS (Direcţia Securităţii Statului): în 30 decembrie 1982 a fost avansat la gradul de general-maior şi ulterior a fost numit şef al UM 0625 (Direcţia III de Contraspionaj), funcţie pe care o ocupă până în 1988.

Decembrie 1989 îl găseşte în postura de adjunct al şefului spionajului românesc, Aristotel Stamatoiu. Pe linie de stat, din 8 mai 1985 a fost subsecretar de stat în Ministerul de Interne.

După 1989, Ştefan Alexie s-a numărat (alături, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce) printre cei 20 de angajaţi ai Gelsor care, la 17 decembrie 1999, au încercat să cumpere acţiuni ale Băncii Internaţionale a Religiilor, în scopul preluării acesteia de către Gelsor.

Fiecare dintre aceştia intenţiona să cumpere aproximativ un milion de acţiuni, la preţul de 10.000 lei (vechi – n.m.) bucata – ceea ce denotă fie averea considerabilă pe care o deţine, fie că ajunsese, ca mulţi alţi securişti, slugă în ograda lui Sorin Ovidiu Vîntu.

Consiliul Politic

Ioan Marcu – general-maior

A primit acest grad în 1984. Avea în subordine 10 ofiţeri, 2 subofiţeri şi un civil şi se ocupa cu supravegherea pregătirii politice a cadrelor Securităţii. Nu cunoaştem alte date cu privire la activitatea sa înainte sau după 1989.

Unităţi de spionaj-contraspionaj

UM 0544 CIE (Centrul de Informaţii Externe)
Comandant: general-locotenent Aristotel Stamatoiu
Adjunct: general-maior Ştefan Alexie

Spionajul României comuniste avea încadraţi 715 ofiţeri, 36 ofiţeri specialişti în comunicaţii şi tehnică opeartivă, 197 subofiţeri şi 111 angajaţi civili.

În cadrul UM 0195 funcţiona un serviciu special “Z”, care se ocupa de “afaceri umede”: lichidarea persoanelor incomode pentru regim aflate peste graniţă şi a defectorilor din Securitate.

Pe plan intern, CIE a fost angrenat în numeroase acţiune de poliţie politică, prin intermediul GOT-urilor (grupuri operative teritoriale), care supravegheau legăturile românilor cu Diaspora, sau participau la acţiuni specifice (precum “Operaţiunea Eterul”, numele de cod sub care Securitatea acţiona împotriva postului de radio “Europa Liberă” şi a ascultătorilor săi).

Un exemplu îl oferă acţiunile întreprinse direct de generalul Alexie împotriva disidentului ieşean Alexandru Tacu, care a dus inclusiv la moartea în condiţii suspecte a fiului acestuia.

Transformarea în 1990 a CIE în Serviciul de Informaţii Externe (SIE) nu a însemnat decât o cosmetizare a instituţiei. Vechii oameni au rămas la post, metodele de lucru au rămas în mare identice, schimbându-se doar agenda de priorităţi a SIE, în funcţie de noile imperative politice.

Reactivarea generalului Mihai Caraman, reputat agent român al spionajului comunist şi numirea acestuia în fruntea serviciului secret (de către KGB-istul criminal Ion Iliescu – n.m.) au marcat această continuitate, în egală măsură cu avansările vechilor ofiţeri în posturi rămase vacante după debarcarea fostei conduceri sau pensionarea unora dintre cadre.

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

4 Responses to “Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III)”

  1. Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (IV) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 8th, 2019 at 13:15

    […] Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III) […]

  2. Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (VIII) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 15th, 2019 at 16:17

    […] Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III) […]

  3. Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (VII) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 15th, 2019 at 16:24

    […] Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III) […]

  4. Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (V) | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 15th, 2019 at 18:41

    […] Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (III) […]

Adauga un comentariu