Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (XI)

miercuri, decembrie 18, 2019 18:56

Securitatea comunistaDirectoratele Interne ale Securităţii

Direcţia VI de Cercetări penale (UM 0638)

Comandant: colonel Gheorghe Vasile
Adjunct: Pătru Murariu

Unitatea, numărând 36 ofiţeri, 1 ofiţer specialist în comunicaţii şi tehnică operativă, 26 subofiţeri, 9 angajaţi civili, la care se adăugau câte 1-2 ofiţeri de cercetări penale în fiecare Inspectorat Judeţean, a fost considerată reprezentativă pentru caracterul de poliţie politică al Securităţii.

Direcţia VI se ocupa cu valorificarea materialelor informative adunate de Direcţia I în legătură cu acte care erau conţinute în prevederile titlului 1 al “părţii speciale” a Codului Penal din 1968, ce pedepseau drastic opoziţia faţă de regimul comunist, propaganda anticomunistă şi omisiunea de denunţare a actelor de disidenţă, alături de infracţiunile de trădare a secretelor statului.

Anchetatorii penali ai Securităţii îşi făceau deseori datoria cu exces de zel, existând numeroase mărturii în acest sens.

Seful Direcţiei, colonelul Vasile Gheorghe, era un veteran în domeniu, fiind încadrat în Securitate încă din 1956, după cum îşi aminteşte scriitorul Paul Goma, care a fost anchetat de acesta atât la prima arestare, cât şi în 1977:

”Când am fost rearestat în aprilie 1977, comandant al Direcţiei Anchetelor Penale cu sediul pe Calea Rahovei era colonelul Vasile Gheorghe. Mi se lăudase că el foloseşte alte metode, că el nu a dat în viaţa lui o palmă…

Îmi aduceam aminte: în decembrie 1956, la Interne, vreo trei zile mă anchetase un locotenent, Vasile Gheorghe, fără să mă bată; când intrau în birou alţii şi mă luau la poceală, el, băiat sensibil, ieşea pe coridor – şi revenea, mirat foarte că… îţi dete borşu’, din senin…”.

Cazul cel mai cunoscut şi totodată relevant pentru practicile Direcţiei de anchete penale este cel al inginerului Gheorghe Ursu. Arestat la 21 septembrie 1985, acesta a fost cercetat pentru propagandă ostilă regimului comunist.

În perioada 21 septembrie – 16 octombrie 1985, Ursu a fost scos de mai multe ori din celulă de către ofiţeri de Securitate, care au exercitat violenţe asupra lui.

Ulterior, a fost ucis în bătaie de un deţinut, informator al Securităţii, care executa ordinele anchetatorilor.

Inculpat în 2000 în acest caz, Vasile Gheorghe a fost lovit de amnezie: “Nu îmi amintesc nimic, pentru că la acea dată aveam 4-5 cazuri de rutină pe zi, iar acesta din a fost unul din cazurile importante” (minciuna – sufletul nepieritor al comunismului; şi al criminalilor din Securitate – n.m.).

Un alt ofiţer de Securitate, Marin Pîrvulescu, care a lucrat din 1966 până în 1990 la aceeaşi Direcţie de Cercetări Penale din cadrul Departamentului Securităţii Statului, sub comanda lui Vasile Gheorghe, declara în ianuarie 1999 că nu se foloseau violenţe în timpul anchetelor Securităţii (ce vă spuneam, minciuna – sufletul nepieritor al comunismului; şi al criminalilor din Securitate – n.m.) – fapt contrazis nu doar de numeroase mărturii, ci prin însăşi moartea tragică a inginerului Ursu.

Ca şi în cazul ofiţerilor Direcţiei V, în zilele imediat următoare Revoluţiei, s-a anunţat public trecerea în rezervă a ofiţerilor Direcţiei de Cercetări penale a Securităţii. În fapt, mulţi dintre ei au fost recuperaţi de noile structuri.

Gheorghe Cotoman, ofiţer de cercetări penale vreme de 19 ani, a devenit colonel SRI (până în 1966) (adică regimul criminal PSD-ist, al KGB-istului criminal Ion Iliescu, s-a bazat pe securiştii criminali, în cel mai profund dispreţ faţă de tinerii, sau mai puţin tinerii, ucişi de comunişti şi securişti în decembrie 1989).

Vasile Hodiş, anchetator al lui Gheorghe Ursu, a lucrat în SRI până în 1999. A fost trecut în rezervă datorită dezvăluirilor privind trecutul său. După un scurt stagiu ca jurist la Avicola Bucureşti, Hodiş a ajuns şef al Serviciului juridic din Direcţia Generală a Vămilor (DCV) în 2001 (în plină guvernală a mafiei criminale cu acronimul PSD – n.m.).

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu