Structura de comandă a Departamentul Securităţii Statului (DSS) la 22 decembrie 1989 (XII)

sâmbătă, decembrie 21, 2019 18:45

Securitatea comunistaUnităţi speciale din cadrul DSS

Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă (USLA) (UM 0620) (I)

Comandant: colonel Gheorghe Ardeleanu
Adjuncţi: locotenent-colonel Gheorghe Trosca, locotenent-colonel Ion Bliorţ, Gheorghe Gherghina

Această unitate număra 184 ofiţeri, 21 ofiţeri specialişti în comunicaţii şi tehnică operativă, 580 subofiţeri şi 10 angajaţi civili.

Dacă rolul ei în reprimarea manifestanţilor din 21 decembrie 1989 şi în masacrele produse atunci nu este nici până în ziua de astăzi clarificat, aceasta s-a întâmplat foarte probabil datorită faptului că unitatea a trecut în 22 decembrie 1989 în slujba noilor structuri de putere.

După ce comandantul ei, Gheorghe Ardeleanu, a dat ordin de neintervenţie asupra mulţimii care se aduna în faţa Comitetului Central al PCR (Partidul Comunist Român), acesta s-a numărat printre factorii de decizie ai momentului, adunaţi în camera 226, la etajul II al clădirii, unde Ion Iliescu şi echipa de militari şi foşti activişti (care au făcut obiectul documentarului Noaptea Generalilor) s-au baricadat pentru a decide asupra cursului evenimentelor.

Ion Hotnog, un fost colonel din Direcţia II a Securităţii, martor al evenimentelor, arăta:

”S-au încuiat acolo, lăsându-l afară, în faţa uşii, pe post de cerber, pe Cazimir Ionescu, iar în interior, pe acelaşi post, pe căpitanul Lupoi. Din acest moment, n-au mai intrat în cameră decât persoanele agreate de Ion Iliescu.

Afară, pe coridor, se adunau treptat barzii vechiului regim (ca Dumitru Popescu “Dumnezeu”), dornici cu toţii să se pună la dispoziţia noii puteri democratice, dar şi capi ai Securităţii, dintre care cel agreat de Iliescu a fost col. Gheorghe Ardeleanu, şeful unităţii antitero (USLA), care şi-a pus pe loc, la dispoziţia grupului condus de Ion Iliescu oamenii săi.”

Se spune că Gheorghe Ardeleanu, răspunzând ordinului dat de generalul Militaru (fost ministru al Apărării în guvernul FSN, KGB-ist dovedit, n.m.), este la originea uneia dintre dramele revoluţiei, care a dus la moartea adjunctului său Gheorghe Trosca.

În seara zilei de 23 decembrie 1989, pe fundalul isteriei create de fenomenul terorist la Ministerul Apărării Naţionale, proaspătul ministru al Apărării Nicolae Militaru solicită Unităţii Speciale de Luptă Antiteroristă (USLA) sprijin împotriva unor terorişti care atacau sediul ministerului. Ordinul a fost transmis chiar de către şeful formaţiunii, colonelul Ardeleanu, care se afla acolo, după unele mărturii, “împreună cu ministrul în exerciţiu şi un fost adjunct de ministru”.

Din ordinul lui Militaru, Ardeleanu cere ca formaţiunea de intervenţie să fie condusă de colonelul Trosca. Trei ABI-uri (ARO-uri cu blindaj uşor) pleacă, cu echipaje formate din vreo 15 luptători antiterorişti, spre Drumul Taberei, fără ca cineva să le dea vreun consemn, vreun indicativ de recunoaştere.

Ajunse în faţa ministerului, cele trei ABI-uri sunt întâmpinate cu foc greu de pe tancurile ce înconjurau clădirile. Două sunt distruse şi şapte ocupanţi sunt ucişi. Restul sunt dezarmaţi, maltrataţi de civili şi militari, şi reţinuţi ca terorişti, care ar fi încercat să atace minsiterul. Cadavrele celor ucişi rămân în stradă, până a doua zi, batjocorite şi acoperite cu inscripţiile terorişti.

La originea acestei crime s-a aflat dorinţa de răzbunare a generalului Militaru, care fusese urmărit informativ de colonelul Trosca, pentru legăturile sale cu sovieticii (era agent KGB – n.m.), ceea ce i-a adus caderea în dizgraţia lui Ceauşescu şi trecerea în rezervă.

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu