Vincenţiu Ploieşteanu – de la postura de „madam Vornicescu” la funcţia de episcop al Sloboziei şi Călăraşilor

sâmbătă, noiembrie 24, 2018 18:49
Posted in category Mass-media

ReligieCând zici Vincenţiu Ploieşteanu, mintea îţi zboară involuntar la o barbă în formă de ploaie roşie, deasupra căreia se preling o samă de cuvinte mieroase despre catedrală, mântuire, neam, râu şi ram.

S-a născut pe 23 august 1954 la Bucureşti, în timpul demonstraţiei muncitorilor şi ţăranilor, sub ameninţarea puştilor ruseşti, prin faţa tribunei oficiale a prezidiului Partidului Muncitoresc Român, în frunte cu secretarul său general, tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Numele său civil este Griffoni, monstru mitologic cu corp de leu, cu cap, aripi şi gheare de vultur şi cu urechi de cal. Corpul monstrului Griffoni conţine miliarde de lei (vechi – n.m.), din şpăgile şi deturnările de fonduri pe care şi le-a tras din bugetul Patriarhiei şi care au ajus să-l scârbească pe însuşi patriarhul Teoctist (în 2002, la data apariţiei acestui material, patriarh era Teoctist – n.m.).

A fost şofer de excepţie şi student irepetabil la FF (Fără Frecvenţă – n.m.), după care, în 1978, va absolvi Teologia la Sibiu. Între 1978 şi 1983 a fost redactor la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, iar între 1983 – 1990 redactor la revista Mitropolia Olteniei. De aici i se trage binemeritata poreclă de Madam Vornicescu. Fostul mitropolit al Olteniei, Nestor Vornicescu, a ştiut bine de ce.

În 1990 va fi superiorul Aşezămintelor Româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Parirahia Ierusalimului. Din 1996 este episcop-vicar patriarhal, calitate în care gândeşte de cele mai multe ori în locul lui Teoctist.

Aberanta avansare a lui Teofan în scaunul de mitropolit al Olteniei (se întâmpla în anii 2000 – n.m.) demonstrează cu vârf şi îndesat cine face jocurile în Patriarhie. Acum (era iunie 2002 – n.m.) se vede deja înscăunat în tronul Mitropoliei Ardealului în locul lui Antonie, imoblizat într-un cărucior de o paralizie, deşi niciun canon bisericesc nu prevede înlocuirea unei înalte feţe bisericeşti pe motive de boală, alta decât cea mintală. Anumite instanţe teologice susţin că îl şantajează cu ceva anume pe patriarh (Teoctist, la acea vreme – n.m.), în timp ce opinia noastră este că Vincenţiu va ajunge mitropolit când şi-o vedea grifonul ceafa. (“Academia Caţavencu”, nr. 550/2002)

Citeste si articolele:

Sigla A7
Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

2 Responses to “Vincenţiu Ploieşteanu – de la postura de „madam Vornicescu” la funcţia de episcop al Sloboziei şi Călăraşilor”

  1. Teologia noastră cea de toate silele, ia-ne-o nouă astăzi | A șaptea dimensiune says:

    noiembrie 30th, 2018 at 13:08

    […] Vincenţiu Ploieşteanu – de la postura de „madam Vornicescu” la funcţia de episcop al Sloboz… […]

  2. Unde ajungem după ce murim | A șaptea dimensiune says:

    decembrie 29th, 2018 at 14:56

    […] Vincenţiu Ploieşteanu – de la postura de „madam Vornicescu” la funcţia de episcop al Sloboz… […]

Adauga un comentariu