A șaptea dimensiune

Decretul 221 despre aparatul de Securitate şi rolul acesteia în regimul „democrat popular” În hotărârea Secretariatului CC al PMR din 10 iulie 1948, se stabilea ca Direcţia Generală a Securităţii Poporului să se organizeze „pe baze militare, introducându-se principii militare”, fără a se da publicităţii „schema de organizare, principiile, bugetul şi personalul”, iar la punctul […]

Brutalitatea şi încălcările drepturilor omului ca politică de stat Impus prin mijloace brutale specifice unui regim de ocupaţie, comunismul românesc s-a consolidat şi s-a perpetuat pe o bază represivă. Analiza mecanismelor de administrare a actului de poliţie politică în regimul totalitar comunist din România arată că brutalitatea a fost ridicată la rang de politică de […]

Securitatea – instrument al terorismului de stat Securitatea a fost parte a unui sistem politic a cărui regulă de recunoaştere „permite şi/sau impune o aplicare nelegitimă, imprevizibilă şi difuză, chiar şi în ceea ce priveşte oameni evident nevinovaţi, a unor mijloace coercitive interzise de ordinea legală proclamată”. O instituţie caracteristică unui sistem care „obstrucţionează sau […]

Securitatea – instrument al Partidului Comunismul românesc ca regim de ocupaţie Arsenalul de încălcări ale drepturilor omului de care instrumentele represive ale regimului comunist s-au folosit ca „tăiş al sabiei” în lupta dusă pentru impunerea marxism-leninismului, fie el de nuanţă stalinistă, apoi „dejistă” şi la final „ceauşistă” nu a fost întâmplător. Baza ideologică a acţiunilor […]

Degradarea învăţământului, ştiinţei şi culturii Reforma învăţământului din anul 1948 a reprezentat o primă lovitură grea dată culturii române. Obiectivul declarat al reformei a fost „democratizarea” învăţământului, trecerea la un învăţământ de masă (4 Pentru problemele demografice, a se vedea capitolul din raport dedicat special acestor chestiuni) după modelul sovietic, al cărui sistem a fost […]

Reeducarea prin tortură În vara anului 1948, la penitenciarul Suceava, Securitatea şi conducerea închisorii organizează o acţiune de „reeducare paşnică” a deţinuţilor politici, majoritatea acestora fiind studenţi cu condamnări pentru „activitate legionară” desfăşurată în perioada 1940-1948. Aceştia înfiinţează în penitenciar o organizaţie cu scop de „reeducare” denumită „Organizaţia Deţinuţilor cu Convingeri Comuniste – ODCC”. În […]