A șaptea dimensiune

„Să ne amintim cine este Tudorel Toader, pentru că nu vorbim despre un simplu profesor universitar de Drept Penal, ci despre omul care a condus Ministerul Justiției ca pe propria moșie din Copou, lăsând în urmă prăpăd.

Cariera lui a început în comunism, ca procuror în Vrancea și activist în conducerile UTC (Uniunea Tineretului Comunist – n.m.) și PCR (Partdidul Comunist Român – n.m.). După 1990, s-a mutat la Iași, devenind decan al Facultății de Drept. În 2006 a fost numit judecător la Curtea Constituțională cu sprijinul PNL-ului condus de Călin Popescu Tăriceanu, unde a activat un deceniu. La începutul lui 2016, pe când era încă judecător CCR, a fost ales rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza”. Mai apoi, tot Tăriceanu, prin ALDE, l-a instalat ministru al Justiției, activând în guvernele PSD conduse de Grindeanu, Mihai Tudose și Viorica Dăncilă.

Ajuns ministru, Tudorel Toader a știut exact cum să folosească sistemul în interesul familiei. În 2018, la 58 de ani, a devenit notar fără concurs, profitând de o prevedere introdusă de PSD în Legea notarilor publici, care le permitea foștilor judecători CCR să devină notari fără să mai susțină vreun examen. Numirea s-a făcut prin ordin al ministrului Justiției, ministrul Justiției fiind chiar Tudorel Toader. Fiul său, Alexandru Toader, era notar titular în comuna Răchiteni. În 2018, ministerul condus de tatăl lui a scos la concurs, pentru prima dată din 2013, un post pentru notarii care voiau să se mute în municipiul Iași. Fiul s-a înscris la concurs, dar s-a clasat pe locul trei, deci a ratat transferul la Iași. Așa că proaspătul notar Tudorel Toader și-a deschis cabinet în Iași, l-a luat pe fiu ca asociat, apoi s-a suspendat din notariat și s-a întors în avocatură.

Nici cariera universitară a fiului nu a fost lăsată la voia întâmplării. În 2017, Facultatea de Drept a scos la concurs un post de asistent pe perioadă determinată, la Drept civil. Cu o lună înainte de concurs, Senatul universității a modificat condițiile din metodologia de angajare, a ciuntit exact prevederea care l-ar fi împiedicat pe junior să participe. Fiind singurul candidat înscris la concurs, fiul lui Toader a câștigat postul.
Apoi, în august 2018, guvernul din care făcea parte Tudorel Toader a adoptat Ordonanța nr. 9/2018 de modificare a Legii educației. Printre cele peste 20 de modificări s-a strecurat una care permitea transformarea contractelor asistenților universitari angajați pe perioadă determinată în contracte pe perioadă nedeterminată, fără un nou concurs. Astfel, fiul lui Toader a devenit asistent universitar titular, fără concurs, la universitatea al cărei rector era tatăl său, suspendat pe perioada mandatului de ministru. Până și ministrul Educației de atunci a declarat ulterior că s-a mirat de oportunitatea ordonanței și că abia apoi a aflat cine a beneficiat de ea.

În aprilie 2019, Europa Liberă România scria despre „Trista moștenire a lui Tudorel Toader, un ministru plecat pe ușa din spate”. Și ce moștenire! Venit pe valul de revoltă de după OUG 13, Toader a fost vândut publicului drept „profesionistul independent” care va îndrepta abuzurile din sistem. Numai că luminița de la capătul tunelului s-a dovedit a fi rapid un buldozer.

Bilanțul mandatului său de ministru al Justiției a fost sintetizat dur în presă:

• în august 2017 a trimis în Parlament un proiect de modificare a legilor justiției care excludea Președintele României din procedura de numire a șefilor de parchete și care treacea Inspecția Judiciară – organul de anchetă disciplinară al magistraților – sub controlul direct al Ministerului Justiției.
• a susținut și a consolidat SIIJ, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, o structură creată special pentru a-i ancheta și intimida pe magistrați. Orice suspect de corupție putea depune o plângere împotriva procurorului de caz, blocând sau mutând dosarul la SIIJ. În 2021, CJUE a stabilit că o asemenea secție nu poate fi folosită ca instrument de presiune politică, fiind desființată în 2022.
• a orchestrat înlăturarea Laurei Codruța Kövesi de la conducerea DNA. În 2020, CEDO a constatat, în unanimitate, că statul român i-a încălcat dreptul de acces la instanță și libertatea de exprimare. Toader a încercat o manevră similară și împotriva procurorului general Augustin Lazăr.
  „Tudorel Toader a creat justiția paralelă. Activați articolul 7!” scria ziare. com în februarie 2019, când a fost adoptată OUG 7/2019 de modificare a legilor justiției pe repede înainte. Potrivit presei, avizul CSM ar fi fost cerut luni, 18 februarie, la ora 17:00, OUG-ul fiind adoptat a doua zi la prânz, fără să mai aștepte avizul CSM. Ordonanța le permitea judecătorilor să devină procurori-șefi la parchetele mari (Parchetul General, DNA, DIICOT), o prevedere croită cu dedicație pentru a ocoli filtrul corpului de procurori și pentru a aduce oameni din afara parchetelor la conducerea acestora. Toader a dat înapoi și a abrogat articolul după protestele magistraților din toată țara.
• a gestionat aplicarea recursului compensatoriu, o lege a guvernării PSD-ALDE prin care aproape 20.000 de deținuți au fost eliberați anticipat până în vara lui 2019, inclusiv numeroși condamnați pentru omor, viol, tâlhărie sau agresiuni sexuale. Aproape 1.900 dintre cei eliberați au ajuns înapoi după gratii, peste 500 dintre ei pentru noi fapte violente.

Astfel, trăgând linie, proiectele ieșite din mâna lui Tudorel Toader au lovit în independența justiției mai tare decât tot ce îndrăznise PSD-ul să viseze vreodată.

Dinastia Toader nu a fost dărâmată acum, de procurorii care i-au săltat odrasla, ci s-a prăbușit moral de mult, sub greutatea propriilor decizii…” (Roxana Sandoiu)