A șaptea dimensiune

Lista securiştilor din România comunistă – litera L

• Lazăr Ioan – în 1981 era colonel, şeful Securităţii judeţului Bacău, Inspectoratul Judeţean Bacău.
  La 18 iunie 1981, semnează o notă în care identifică persoanele din judeţul Bacău care sunt cercetate în problema “Eterul” (ascultau posturi de radio străine, în principal “Europa Liberă” şi “Vocea Americii” – n.m.).
• Lazăr V. – în 1978 era căpitan.
  În noiembrie 1978 semnează un raport în care sursa “Rică” oferă informaţii despre Banyai Petru.
• Lăzărescu Florea – în 1989 era colonel, adjunct şef Direcţia V Securitate şi gardă demnitari, şef Serviciul 3, Securitate.
  În decembrie 1989 semnează Planul de măsuri pentru acţiunea Orient-’89.
• Leferman S. – în 1948 era sublocotenent, DRSP Iaşi (evreu, ca mulţi alţi criminali comunişti veniţi pe tancurile armatei roşii – n.m.).
• Lepădatul Constantin – în 1961 era lt.-maj., şeful Biroului raional MAI, Direcţia regională Bucureşti, Biroul raional Feteşti.
  La 9 octombrie 1961 semnează un raport: “propunem ca numitului Paul Goma să i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Lăteşti pe timp de 36 de luni”.
• Liber Iulian – în 1956 era lt.-maj., şef de secţie MAI, serviciul “D”.
  La 20 iunie 1956 face o cerere de consultare a dosarului de anchetă privitor la Reus Mîrza Vasile şi de întocmire a unui referat cu date amănunţite despre activitatea lui Reus Mîrza Vasile de până la 23 august 1944.
• Lică Dumitru – în 1986 era colonel, şeful Securităţii judeţene, Inspectoratul judeţului Teleorman.
  La 27 octombrie 1986 aprobă scoaterea din S.I. (Supraveghere Informativă) a lui Constantin Lungu.
• Lisacoschi Ioan – în 1969 era lt.-col., adjunct şef serviciu, CSS, Inspectoratul de Securitate al judeţului Braşov.
  La 15 octombrie 1969 semnează o notă în care oferă informaţii despre o persoană care lucrează la o fabrică de produse chimice din Braşov.
• Livescu Ion – în 1961 era căpitan, lucrător operativ MAI, Direcţia regională Bucureşti, Biroul raional Feteşti.
  La 9 octombrie 1961 semnează un raport: “propunem ca numitului Paul Goma să i se fixeze în continuare domiciliu obligatoriu în comuna Lăteşti pe timp de 36 de luni”.
• Lombrea Vasile – în 1964 era maior, locţiitor şef Biroul K, DRS Oradea.
• Lopătiţa Tiberiu – în 1985 era căpitan, locţiitorul comnadantului UM 0659 Bucureşti MI.
  La 2 august 1985 semnează o notă în cadrul acţiunii “Eterul”. Se dau informaţii despre emisiuni ale postului de radio “Europa Liberă”.
• Lungu Gheorghe – în 1969 era maior, adjunct inspector şef, ulterior lt.-col., locţiitor şef Securitate (conform documentului din 10 iunie 1975); în 1972 era adjunct şef Securitate şi şef serviciu I (conform documentului din 3 iulie 1972), Consiliul Securităţii Statului, Inspectoratul de Securitate al judeţului Dolj.
  La 26 mai 1969 semnează nota informativă nr. 101/IC/854 în care oferă informaţii privind semnalmentele lui Vasile Gavrilescu.
  La 8 august 1969 semnează o hotărâre privind transformarea mapei de lucru “Gavrilescu Vasile” în acţiune informativă individuală. Propune deschiderea acţiunii informative individuale în cazul Gavrilescu Vasile.
  La 7 iulie 1969 face o cerere de încadrare informativă (nr. 101/CI/1747) în care propune încadrarea informativă a unei persoane care are legături cu Vasile Gavrilescu.
  La 10 iunie 1975 adresează o cerere Direcţiei III, Serviciul I; se cere răspuns la întrebarea dacă Vasile Gavrilescu a vizitat Ambasada SUA din Bucureşti.
  Într-o notă-raport nedatată precizează măsurile pentru aprobarea începerii urmăririi penale împotriva lui Vasile Gavrilescu.
  La 3 iulie 1972 semnează nota nr. 10328/00/3040. Nota relevă caracterul “duşmănos” al manuscriselor lui Gavrilescu; manuscrisele au fost fotocopiate; nota precizează că “în ziua de 30 iunie a.c. am intrat în mod secret în posesia scrierilor”.
• Lungu Mihai – în 1949 era sublocotenent, şef Biroul IV Contrainformaţii militare, apoi şef Biroul V Anchete, Serviciul Judeţean de Securitate Botoşani.
• Lupan Gavrilă – în 1952 era lt.-maj., Direcţia Anchete Penale Securitate.
• Lupeş Ghiorghe – în 1988 era maior, şeful Securităţii judeţene Alba.
  La 13 mai 1988 semnează un plan de cooperare între Securitatea Cluj şi Securitatea Alba în cazul lui Filip Iulius (“Fodor”).
• Luţă Vasile – era căpitam, Inspectorat Securitate, jud. Prahova.

Citeste si articolele:

• Lista securiştilor din România comunistă – literele J şi K
• Lista securiştilor din România comunistă – litera I (II)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera I (I)
• Lista securiştilor din România comunistă – litera H
• Lista securiştilor din România comunistă – litera G (II)