Lista securiştilor din România comunistă – litera A (II)

vineri, august 23, 2019 16:14

SecuristiOscar Wilde: “Toţi trăim într-o cloacă, dar numai unii privesc la stele”. La stelele de pe umerii securiştilor criminali vom privi şi noi, în cele ce urmează.

Securistul este de multă vreme parlamentar, lucrează în primărie sau e bătrânelul paşnic, dar cu privirea oţeliţă, care înjură democraţia explicând tinerilor ce bine era pe timpul lui Ceauşescu, atunci când el, securistul criminal, era Dumnezeu, putea să te ucidă, să te snopească în bătaie, să te trimită la puşcărie, în gulag, în Siberia, să-ţi anuleze toată muncă şi să te dea afară din serviciu, să-ţi exmatriculeze copiii de la facultate, să-ţi propună să devii turnător, să-i povesteşti ce vorbesc prietenii, cunoscuţii, rudele, vecinii, soţul/soţia, părinţii sau copiii.

Securistul e acel criminal care, imediat ce ai amintit de milioanele de victime ale comunismului, îţi spune că şi astăzi mor oameni, în spitale şi în alte locuri, de parcă ar exista o societate în care oamenii nu mor, punând în mod parşiv şi criminal semnul egal între greşelile medicilor/lipsurile din spitale şi crimele făcute de cei mai mari criminali ai umanităţii, comuniştii.

Lista securiştilor din România comunistă – litera A (II)

  • Andrei Nicolae – în 1958 este lt.-maj.
    La 13 august 1958 primeşte o notă informativă care conţine informaţii despre Dinu Adameşteanu, oferite de sursa C.E. după călătoria acestuia în Italia.
  • Anghel Ion – în 1989 este lt.-col., şef serviciu, Securitatea Municipiului Bucureşti.
    La 12 ianuarie 1989 face un raport cu “propuneri de excludere din reţeaua informativă a persoanei de sprijin “Ionescu Vasile” (Dumitrescu Alexandru)”.
  • Apostol Nicolae este în 1964 căpitan, şeful şecţiei “C”, MAI, Direcţia Regională Galaţi.
    În 16 iunie 1964 semnează o notă privind luarea în evidenţă a lui Reus Mîrza Vasile.
  • Apostolescu Ion – în 1989 este lt.-col., Direcţia de securitate şi gardă, şef Serviciul 4, Securitate.
    În decembrie 1989 semnează planul de măsuri pentru acţiunea Cristal-’90.
  • Ardelean Ion este colonel, şeful serviciului II, Inspectoratul Judeţean Cluj.
    Într-un raport propune “a se aproba punerea în discuţia colectivului oamenilor muncii de la IMMR “16 Februarie” a faptelor săvârşite de Filip Iulius”.
  • Ardelean V. – în 1989 este colonel, şef colectiv, Securitatea Municipiului Bucureşti.
    La 12 ianuarie 1989 semnează un raport cu “propuneri de excludere din reţeaua informativă a persoanei de sprijin “Ionescu Vasile” (Dumitrescu Alexandru)”.
  • Ardeleanu Dumitru – cpt., Inspectorat Securitate, jud. Arad, 1952.
  • Ardeleanu Gheorghe – col., şeful USLA.
  • Arghiropol Andrei – col., Direcţia VIII Tehnică, Securitate.
  • Aronescu Constantin – în 1981 este colonel, şeful serviciului III, Inspectoratul Judeţean Bihor, Securitate.
    La 12 iunie 1981 identifică într-o notă persoanele din judeţul Bihor care sunt cercetate în problema “Eterul”.
  • Augustovschi V. – în 1981 este colonel, şef birou Direcţia paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei.
    În 25 decembrie 1981 cere o decizie în privinţa prelungirii vizei de şedere în Franţa a lui Virgil Tănase, dat fiind că acesta colaborează cu postul de radio Europa Liberă.
  • Aurel Gheorghe – mr., şef Serviciul Bande, Miliţie, gen.-mr. în DGM, 1954.
  • Avram Şleim (Şloim) – slt., şef Biroul 5 Anchete, Serviciul Judeţean de Securitate Dorohoi în 1949.
  • Alexie Ştefan – în 1969 este maior, adjunct şef serviciul I, ulterior colonel, şeful Securităţii Dolj, conform documentului din 21 octombrie 1981 – Consiliul Securităţii Statului, Inspectoratul de Securitate al judeţului Dolj, Serviciul I.
    La 7 iulie 1969, prin cererea de încadrare informativă nr. 101/CI/1747, caută să obţină măsura de încadrare informativă a unei persoane care are legături cu Vasile Gavrilescu.
    La 21 octombrie 1981 cere aprobarea publicării în Occident a unei scrisori “anonime” prin care să fie compromis Vasile Gavrilescu.
    În 1988 este gen.-mr., Securitate, şef UM 0625, secretar de stat.
    O persoană cu numele Ştefan Alexie s-a numărat (alături, de exemplu, de Ramona-Ileana Merce (Ilie Merce a fost unul dintre securiştii pe care i-a avut alături, în anii ’90, pupincuristul Elenei Ceauşescu, Corneliu Vadim Tudor) printre cei 20 de angajaţi ai Gelsor (firmă controlata de mafiotul Sorin Ovidiu Vîntu, ulterior ajuns în puşcărie – n.m.) care la 17 decembrie 1999 au încercat să cumpere acţiuni ale Băncii Internaţionale a Religiilor (bancă înfiinţată de foştii securişti, jefuită de aceştia şi, în final, falimentată – n.m.), în scopul preluării acesteia de către Gelsor. Fiecare dintre aceştia intenţionau să cumpere aproximativ un milion de acţiuni, la preţul de 10.000 lei (vechi; 1 leu astăzi – n.m.) bucata (realizaţi cam câţi bani au furat securiştii în România, după 1989, dacă aveau, fiecare din cei 20, un milion de lei de astăzi – n.m.)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu