A șaptea dimensiune

Rezistenţa armată anticomunistă Etape şi zone În Munţii Apuseni a existat unul din marile bazine de rezistenţă armată anticomunistă. Pe versantul oriental al Munţilor Apuseni s-a constituit în anul 1948 „Frontul Apărării Naţionale. Corpul de Haiduci”, sub conducerea maiorului Nicolae Dabija şi a subinginerului Traian Macovei. Partizanii şi-au construit un adăpost-fortificaţie („cazemată”) în Muntele Mare, […]

Rezistenţa armată anticomunistă Etape şi zone Anihilarea acestor organizaţii anticomuniste (antisovietice), dar şi a altora care au activat în anii 1945-1947, a marcat într-un fel sfârşitul primei etape a rezistenţei anticomuniste subversive în România. Cea de-a doua fază, care a început în 1948 şi a durat mai bine de un deceniu, a stat sub semnul […]

În cimitirul vesel din Săpânţa există un mormânt cu o inscripţie tristă: “Aici odihneşte dr. Gheorghe Rednic. A trăit 28 de ani. Răpus în 1950. Vei fi în veci în mijlocul nostru. Mama cu Melania şi surorile. Îmi este prea scurtă viaţa ca să te plâng pe tine! Dormi în pace!”. Ceea ce nu prea […]

Reprezentanţii represiunii Următorul portret îi este făcut unui soldat din lagărul de la Salcia, care se specializase în a-şi asmuţi câinele asupra deţinuţilor consideraţi leneşi. În acelaşi lagăr, un ofiţer poreclit Harşti era specializat pe lovitura la fese. Plutonierul Hahău, poreclit astfel după felul în care denumea ciomagul, este într-atât de dependent şi identificat cu […]

Deţinutul politic român ca tip uman Din punct de vedere social, figura predilectă pe care o elogiază Gabriel Bălănescu pentru comportamentul în detenţie este aceea a ţăranului român, credincios, sobru, simplu, echilibrat, dotat cu un bun-simţ structural, „închegat” şi „rotund”; lauda penitenciară pe care i-o aduce o echivalează pe cea academică formulată cândva de Liviu […]

Universul concentraţionar reflectat în memorialistica românească Introducere Violenţele şi ororile sistemului comunist totalitar din România, în primul rând cele din închisorile şi lagărele de detenţie, au găsit o oglindă fidelă în numeroase memorii şi amintiri publicate de victime. Din 1990 (când a început publicarea acestor cărţi) până astăzi, în 2006, memorialistica românească despre detenţia comunistă […]

Dislocarea ca măsură suplimentară de reprimare sau despre represiunea în lanţ Diferite petiţii98, trimise de cei care au fost supuşi dislocării CC al PMR, Prezidiului Marii Adunări Naţionale sau lui Gheorghiu-Dej personal (direcţionate apoi spre Securitate care ia decizia rezolvării lor favorabile sau nu sunt edificatoare pentru motivele foarte diverse care puteau duce la dislocare, […]