Justiţia – o frază de dânşii inventată (II)
miercuri, iulie 21, 2021 10:52Ca să-i aburească pe occidentali, pentru a intra în UE, că România chiar se ia la trântă cu flagelul corupţiei, PSD = ciuma roşie a inventat Parchetul Naţional Anticorupţie (PNA), o cloacă unde au ajuns cei numiţi politic de PSD, şi care, în perioadă cât a funcţionat (până la înfiinţarea DNA), aresta doar găinari, marii corupţi ai neamului, în frunte cu mafiotul Adrian Năstase, erau protejaţi şi ocrotiţi de însuşi organismul care trebuia să-i ia la întrebări. Aşa se face că, în 2004, erau povestite cele de mai jos, despre (in)justiţia aflată la şliţul penalilor din PSD.
Fata moşului şi fina Amariei (şeful PNA – n.m.)
Mama notar, tata procuror. Şi fiica, draga de ea, se apucă de medicină. Mare tristeţe mare, plânsete, ochi roşii. Până când, într-o zi, sătulă de atâta tristeţe parentală, fiica ia decizia fericirii: se înscrie la drept. Iar de acolo înainte basmul nu a mai continuat. Dar a început povestea unui rechizitoriu care nu se va scrie niciodată.
Aşadar, citiţi, numai în Academia Caţavencu: în 1993, Daniela Bădărău, fiica procurorului Dan Bădărău, şef secţie urmărire penală de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, se înscrie la Drept, la o universitate particulară din Iaşi. Tot atunci se angajează la nişte firme obscure, pe postul de agent comercial. Până în 1995.
În 1997 termină Dreptul, îşi ia licenţa şi se aruncă în braţele mămicii, notara Stela Bădărău, ca notar stagiar. Era septembrie. În iunie 1998, deci doar zece luni mai târziu, se înscrie la examenul de definitivat. Pe care îl promovează şi, în octombrie 1998, e numită notar definitiv prin ordinul ministrului Justiţiei 1854/7.10.1998. Chiar din acea clipă şi-a deschis birou notarial propriu, în buricul Iaşiului.
De atunci a făcut zeci de mii de acte, parafate cu mânuţa ei delicată şi cu numele ei celebru (vă amintim că tăticu’ Bădărău e naşul de cununie al lui Amarie de la PNA, iar mămica Stela este singurul notar din Iaşi care are (avea în 2004 – n.m.) un loc în Biroul Executiv al Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, adică în forul care taie şi spânzură totul în branşa notarilor).
Poate că paranteza pe care tocmai aţi citit-o explică şi paranormalităţile din dosarul de promovare al Danielei Bădărău. Astfel, conform legii 36/1995, articolul 16, notar definitiv poate fi numai un notar care a făcut stagiu minim doi ani sau un fost procuror, avocat, judecător sau consilier juridic cu minim 5 ani vechime.
În regulamentul notarial există şi o altă variantă: se poate da examenul de definitivat după numai un an de stagiu, dar numai dacă stagiarul are măcar trei ani vechime într-o funcţie juridică.
Or, Daniela Bădărău a lucrat între 1993 şi 1995 numai ca agent comercial şi nu într-o funcţie de consilier juridic, cum prevede regulamentul, ca să poată da examenul de definitivat după numai un an, cum s-a întâmplat.
Dar probabil că ministrul Justiţiei de la acea vreme, onor domnul Valeriu (S)Toica, nu ştia aceste lucruri.
Oricum, pentru orice contestare a dreptului de a profesa al notarei Daniela Bădărău va trebui să vă adresaţi, prin lege, procurorilor de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, adică procurorului Dan Bădărău, adică lui tată-său. Hai, că la asta nimeni, în afară de tată-său, nu s-ar fi aşteptat. (“Academia Caţavencu”, nr. 662/2004)
Aşa arăta caricatura de capitalism, capitalismul de cumetrie, instaurat în România, după decembrie 1989, de gaşca KGB-istă din jurul criminalului Ion Iliescu.
În sectorul bugetar, toate lichelele sunt rude între ele. Doar e adevărat şi bancul următor.
– De ce nu fac bugetarii sex între ei, la serviciu?
– Deoarece toţi sunt rude între ei!
Citeşte şi articolele:
- Justiţia – o frază de dânşii inventată
- PCR-ul (pile-cunoştinţe-relaţii) din (in)justiţia românească
- Cum erau muşamalizate furturile din sistemul medical de către PSD = ciuma roşie
- Justiţie americană versus injustiţie românească
- Cum acţionau slugile ciumei roşii, dacă cineva încerca să-i determine să aplice legea