Ieseuri vesele si triste ale tovarasului Nicolae Ceausescu, ultimul stalinist al Europei (X)

vineri, decembrie 22, 2017 21:03

De la stanga: Ion Iliescu si Nicolae CeausescuUn summit de neuitat

Cum stăteam io aşa vineri pă la prânz şi mă gândeam la tezele dă la Mangalia, numai ce-o auz pă Tovarăşa în spatele meu: “Da’ ce, Nicule, obosişi?” (Ca să fiu sincer, iar îmi sări inima din pept. Dă când o ştiu pă Tovarăşa, dîn gară dă la Craiova, când făcea muncă revoluţională pîntre soldaţi, io tresar la vocea ei. Da’ ce zic io? Tot aparatu’ dă partid şi dă stat, când dăşchidea Tovarăşa gura, sărea în sus şi-şi scuipa în sân. Pă unii reacţionari i-am prins că-şi făceau şi cruce când o auzea dîn senin şi când înjura pă urmă ca birjarii, atuncea-i demascam ca duşmani dă clasă. Ehei, voce ca a lu’ Tovarăşa – mai rar! Sofrană putea să fie, dacă şi azi mă mai sperie când mă strigă. Crez c-o fi pesemne iemoţie şi dă la iubirea ce să desfăşoară între noi, aici jos, pă lângă cazanele cu smoală.)

“Ce-i cu Igozlavia?” zic, oleacă luat pîn suprindere. “Cum ce-i?” zice. “E samit.” Tre’ să recunosc acilea că Tovarăşă ca ea nu mai găseam io, să fi căutat în toate gările dîn ţară. Am fost io genial, da’ ea a fost mereu mai genială puţin ca mine. Asta mi-a placut la ea şi d-aia am făcut-o academician, că ierea la curent cu toate noutăţile. “Unde, zic, la noi?” “E, pă dracu’ la noi. La Niiorg, la Oaşintăn, în Amereca. Samit la nivel înalt. E chemaţi toţi şefii dă state, numa’ noi şi chioru’ dă Tito nu.”
“Pă Jivkov l-a chemat?”
“Nu crez, că-l văzui mai adineaurea c-un borcan dă gogonele-n braţe.”
“Da’ pă Honecker?”
“Nu, că şi p-ăsta-l văzui azi-dimineaţă. Juca şeptic cu Brejnev>”
“Aha, nici pă Brejnev nu l-a chemat!”
“Lasă-l dracu’ pă Brejnev! P-ăsta nu l-a chemat fincă-i mort de-a binelea! În rest, i-a chemat pă toţi, numai pă noi, nu. Fir-ar a dracu’ dă viaţă nenorocită, că n-am avut noroc în nici una dîn ele! Toate proastele le-a dus bărbaţii lor la samit să-şi arate blănile şi perlele, numa’ tu nu eşti în stare dă nimica!”
“Da’ pă Andropov?”
“Pă Andropov? Nici pă el, că stătea acu’ juma dă ceas cu Cernenko la coadă la mazline.”
“Da’ pă tovarăşu’ Dej? Pă el l-a chemat?”
“Cum să-l cheme, când el îi deranjat la stomac dă trei zile? A băut o noapte-ntreagă cu Tito pă treaba cu tovarăşu’ Stalin şi la urmă a luat la bătaie chelnerii, că cică i-a pus scrum dă ţigare-n băutură.”
“E, în cazu’ ăsta, putem să stăm liniştiţi. Dacă e a să discuta chestiunea Igozlaviei înseamnă că acilea-i samitu’ dă care corbeai”, i-am dat io replica lu’ Tovarăşa şi m-am întors liniştit la tezele de la Mangalia. (“Academia Caţavencu”, nr. 387/1999)

Citeste si articolele:

You can leave a response, or trackback from your own site.

Adauga un comentariu