Sighetul “securizat”

duminică, ianuarie 12, 2020 13:56

Inchisoarea SighetÎn Sighetu Marmaţiei, în prima perioadă a existenţei Securităţii, a existat un puternic nucleu al temutei instituţii. În anii ’50, în oraşul-capitală a Maramureşului istoric erau zeci de ofiţeri şi subofiţeri. Apoi, numărul acestora s-a diminuat; în anul 1989 mai erau doar vreo 15-20 cadre. Estimăm că numărul securiştilor care au activat în Sighet, într-o perioadă sau alta, a fost de cel puţin 100. Îi prezentăm mai jos pe unii dintre ei.

  • Ardelean Vasile – subofiţer Securitate, secţia “Bande”, în anii 1950, suspectat de crimă (mai clar, se pare că ar fi împuşcat partizani sau alţi oponenţi ai regimului comunist).
  • Banc Iosif – maior, comandant al Securităţii Sighet, în anii ’60-’70.
  • Berinde Mihai – ofiţer superior la Securitatea Sighet, până în 1989.
  • Big Vasile – maior de contrainformaţii la Securitatea Sighet până în 1989, s-a ocupat şi de sectorul “secte religioase”.
  • Ciolpan Vasile – deşi “doar” miliţian, merită menţionat pe considerentul că a fost primul comandant al penitenciarului Sighet (între anii 1950-1955).
    Fost lemnar şi luptător în divizia “Tudor Vladimirescu” (divizie creată de KGB, la Moscova, prin racolarea evreicei Ana Pauker, cea care s-a ocupat de această divizie, formată, în general, din spioni ruşi, anarhişti, terorişti etc., mulţi dintre ei cu dosare penale şi/sau condamnaţi la puşcărie în Regatul România, acolo unde Partidul Comunist Român era scos în afara legii, fiind considerat un grup terorist ce atentează la integritatea teritorială a României – n.m.), lăsat la vatră ca soldat, făcut peste noapte plutonier-major şi apoi locotenent, Ciolpan a devenit celebru prin cinismul său.
    Trecut în rezervă în 1958, a fost director al cinematografului din Sighet, funcţionar al primăriei, iar spre final a administrat un stand de tir sportiv, în centrul Sighetului.
    Pensionarul “vulnerabil” a fost ridicat în grad după 1989 (în 1991 la căpitan, iar în 1995 la maior – prin concursul tovarăşilor de la PSD). În 1997 a fost decorat de preşedintele Emil Constantinescu, gafă de proporţii apocaliptice.
    Astăzi (era martie 2004 – n.m.), bătrânul Ciolpan trăieşte retras la marginea Sighetului, ca un fericit beneficiar al unei pensii cumulate (de veteran de război, fost ofiţer de miliţie şi fost angajat civil).
    Nu recunoaşte nici mort că sub comanda sa deţinuţii de la Sighet ar fi murit din cauza condiţiilor sinistre de încarcerare.
  • Costiuc – maior la Securitatea Sighet până în 1989.
  • Danciu – subofiţer la Securitatea Sighet până în 1989.
  • Elecheş Ştefan – ofiţer la Securitatea Sighet în anii ’50-’70, activ în acţiunile de colectivizare forţată, suspect de crimă.
  • Foica – subofiţer auto la Securitatea Sighet în anii ’60-’80.
  • Foica – fiul celui de mai sus, subofiţer auto la Securitatea Sighet până în 1989.
  • Grijac Nicolae – colonel la Securitatea Sighet, sectorul “secte”, anii ’70-1989, unul dintre cei mai duri securişti sigheteni ai epocii Ceauşescu.
  • Hotea Gheorghe – ofiţer inferior la Securitatea Sighet până în 1989, sectorul “străini”.
  • Iuga – ofiţer inferior la Securitatea Sighet până în 1989, ulterior în Jandarmerie, acum (era 2004 – n.m.) rezervist.
  • Izrail Zoltan – căpitan şi apoi ofiţer superior la Securitatea Sighet în anii ’60-’70. A deţinut funcţia de comandant al unităţii pentru doi ani de zile, înaintea lui Iosif Banc.
  • Kaufmann Adalbert – locotenent de Securitate, pare-se primul comandant al Securităţii Sighet, atestat ca atare în 1949, ulterior emigrat în SUA.
    El a ucis un ţăran maramureşean încă din 1945, îmbrăcat pe atunci în uniforma Armatei Roşii, în timpul episodului de enclavizare a Maramureşului, petrecut sub comanda aventurierului ucrainean Odoviciuc, agent NKVD.
  • Matiu Pavel – ofiţer superior la Securitatea Sighet în anii ’60-’70, activ în represiunea oponenţilor la asaltul final al colectivizării din 1962.
  • Medruţ Manoil Cornel – colonel, comandantul Securităţii Sighet din anii ’70 şi până în 1989, acum (era 2004 – n.m.) pensionar (cu pensie specială, probabil – n.m.).
  • Medve – cadru activ în Securitatea Sighet în anii ’60.
  • Mezei Gheorghe – ofiţer la Securitatea Sighet în “glorioşii” ani ’50, suspect de crimă.
  • Mihai (Vasile?) – maior de contrainformaţii la Securitatea Sighet, decedat într-un accident dubios de vânătoare la începutul anilor ’80.
  • Morcovescu – ofiţer superior la Securitatea Sighet în anii ’60-’70, activ în “munca” de colectivizare forţată din 1962, împreună cu Matiu şi Banc, apoi în contrainformaţii.
  • Mureşan – căpitan la Securitatea din Baia Mare, atestat ca atare în 1953.
  • Mureşan – maior la Securitatea Sighet, astestat ca atare în 1975.
  • Pop Vasile – subofiţer la Securitatea Sighet în perioada lui Dej, suspect de crimă.
  • Popovici – subofiţer la Securitatea Sighet în anii ’50.
  • Popovici – subofiţer auto la Securitatea Sighet până în 1989.
  • Radu – subofiţer, apoi maior la Securitatea Sighet, până în 1989.
  • Rusu – ofiţer superior la Securitatea Sighet în anii ’70.
  • Siling – locotenent la Biroul de Securitate din Tîrgu Lăpuş, atestat ca atare în 1958.
  • Szatmari Alexandru – ofiţer politic al Penitenciarului Sighet, între anii 1953-1955. A avut gradul de locotenent-major în contrainformaţii.
    În timpul în care deţinea această funcţie au murit un număr mare de demnitari şi oameni politici încarceraţi la Sighet.
    Ulterior, a primit o funcţie în cultura socialistă (cea de director al Cinematografului “Muncitoresc” din Sighet), poziţie “moştenită” de la colegul său de arme, Vasile Ciolpan.
    Szatmari susţine (susţinea în 2004 – n.m.) că deţine, spre vânzare, pălăria lui Iuliu Maniu, precum şi alte obiecte care au aparţinut marilor demnitari ucişi în închisoarea sigheteană, pe care le-a sustras când era securist al închisorii – fapt pentru care ar trebui deferit instanţelor militare, iar obiectele s-ar cuveni confiscate şi predate Memorialului Sighet.
  • La penitenciarul din Sighet au mai activat (între 1950-1955) încă patru ofiţeri de Securitate, ale căror nume au rămas necunoscute (pentru că arhivele epocii sunt incomplete). S-au păstrat doar poreclele sub care au fost cunoscuţi de deţinuţi: Mutul, Tebece-ul, Gorila şi Martel (ultima poreclă pare să fi aparţinut lui Szatmari).
  • Sofinet Ion – şef al Securităţii Sighet în anii ’50.
  • Stern – căpitan la Securitatea Sighet, secţia “Bande” în anii 1949-1950; ulterior acestei date, posibil comandant al Securităţii Sighet. Suspect de crimă.
  • Tivadar Vasile – ofiţer de Securitate la Sighet, secţia “Bande”, în anii ’50. Suspect de crimă.
  • Vancea – subofiţer la Securitatea Sighet, până în 1989.

Lista prezentată de Gazeta de Maramureş a fost alcătuită cu sprijinul foştilor anchetaţi, deţinuţi politici, istorici specializaţi pe perioada comunistă, dar şi cu aportul nemijlocit al câtorva foşti securişti şi informatori ai Securităţii, ale căror nume sunt, la solicitarea lor, păstrate sub tăcere.

Citeste si articolele:

Dacă ţi-a plăcut articolul, ai ceva de completat sau ai ceva de reproşat (civilizat) la acest text, scrie un comentariu, ori pune un link pe site-ul (blogul) tău, în cazul în care vrei ca şi alţii să citească textul sau (obligatoriu) dacă ai copiat articolul parţial sau integral. După ce ai scris comentariul, acesta trebuie aprobat de administratorul site-ului, apoi va fi publicat.

Adauga un comentariu