A șaptea dimensiune

Disidenţa din România, 1977-1989 Limbajul folosit de Ceauşescu în 1977, desele referinţe la „agenturi”, îi vor părea extrem de cunoscute cititorului familiar cu filmul procesului şi execuţiei acestuia în decembrie 1989. În acest sens, trebuie adăugat că liderul român şi-a modificat de-a lungul timpului extrem de puţin viziunea asupra politicii externe, formată în perioada „coexistenţei […]

Disidenţa în regimul comunist (II) Consideraţii generale: disidenţă, rezistenţă, exil, cooptare Cu toate acestea, este un termen care, în sensul precizat mai sus – de persoană care îşi exprimă public dezacordul cu regimul communist – a făcut carieră până în 1989, fiind preluat din jurnalism în mediile universitare şi politice. În România, definiţia aceasta este […]

Disidenţa în regimul comunist Consideraţii generale: disidenţă, rezistenţă, exil, cooptare Disidenţa faţă de regimurile comuniste din blocul sovietic reprezintă un fenomen cu caracteristici şi dinamică proprii, asociat sfârşitului anilor 1970 şi anilor 1980. Mai precis, este un fenomen a cărui apariţie a fost posibilă numai datorită unor schimbări fundamentale pe plan internaţional, iniţiate prin semnarea […]

Proteste muncitoreşti în România comunistă (III) Este demn de remarcat că minerii nu au cerut venirea lui Ceauşescu pentru negocieri, ceea ce poate marca faptul că imaginea acestuia se erodase deja pe fondul lipsurilor din ce în ce mai acute 53. Nici acest protest nu au determinat regimul comunist să pună capăt politicii de sacrificare […]

Proteste muncitoreşti în România comunistă (II) Altfel, pentru Ceauşescu remediul problemelor ridicate de mineri consta în „ridicarea nivelului ideologic“ în vederea inducerii unor „convingeri materialiste despre lume şi viaţă” şi a „combaterii concepţiilor mistico-religioase”. În acest scop, măsurile ce se impuneau, după secretarul general erau atragerea minerilor în activităţile legate de festivalul Cântarea României, participarea […]

Proteste muncitoreşti în România comunistă Salariile insuficiente stăteau la baza unei alte probleme cu care se confruntau autorităţile comuniste, şi anume, aceea a furturilor din întrepriunderi. În general, bunurile sustrase se împărţeau în două mari categorii: bunuri care puteau fi vândute sau schimbate pentru alte bunuri sau pentru alimente şi materiale folosite în gospodărie pentru […]

Mişcările studenţeşti din 1956 Ecourile relativei liberalizări de după cel de-al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice s-au făcut simţite şi în societatea românească, chiar dacă liderii comunişti români s-au arătat refractari la politica de destalinizare promovată de Hruşciov. Cei mai activi în conturarea unei platforme contestatare împotriva regimului comunist din România s-au […]