A șaptea dimensiune

Pe cuvânt că nu vreau să vă aburesc, dar cartea asta este, sau ar trebui să fie, o răscruce în viaţa oricărui cititor de literatură responsabil. Aproape că n-aş face altceva decât să citez din ea, atât de tare m-a încântat. Înainte de a o citi, parcă eram cumva răcit şi aveam nasul literar înfundat; […]

George Steiner, Maeştri şi discipoli Nu ştiu cum vedeţi voi lucrurile, dar, după mintea mea, cultura asta românească în care ne scăldăm ca în valurile aceleiaşi ape curgătoare e marcată destul de accentuat de relaţia dintre maestru şi discipol. De la Iorga şi până la Culianu, avatarurile acestei forme iniţiatice de amor spiritual declarat au […]

Marcel Reich-Ranicki, Viaţa mea Proaspăt sosit în Germania Federală (capitalistă – n.m.) în toamna anului 1958, la o întâlnire a Grupului ’47, Marcel Reich-Ranicki este întrebat de un tinerel (viitorul mare prozator Günther Grass) dacă e polonez sau german. Reich-Ranicki îi răspunde şi aşa îşi începe cartea de amintiri, cu titlul de mai sus: „Sunt […]

Oliver Sacks, Omul care îşi confunda soţia cu o pălărie Oamenii de ştiinţă sunt nişte personaje ale căror minţi caută cu o curiozitate nebună să extragă reguli şi din piatră seacă. Iar cum regulile sunt inversul excepţiilor, imaginaţi-vă că tot succesul de box-office al ştiinţei a constat în capacitatea savanţilor de a generaliza cazurile izolate […]

Mircea Cărtărescu, De ce iubim femeile Nu cred că e cititor în ţara asta care să nu se chinuie niţeluş citindu-l pe Cărtărescu. Munceşti la el, nu glumă, iar dacă eşti serios, o lectură orbitoare te duce la o săptămână, poate chiar două. Mai revii, mai reiei un pasaj şi iar mai pierzi nişte timp. […]

Stephen W. Hawking, Scurtă istorie a timpului: de la Big Bang la găurile negre Pentru cei care au fugit de matematică în liceu, pentru cei pe care spaima de Gauss, Newton şi Einstein i-a făcut studenţi la Drept, pentru cei pe care ecuaţiile lui Maxwell i-au alungat la Litere şi Geografie, pentru cei pe care […]

Vladimir Makanin, Underground „Eu aş fi crezut că această libertate (cea obţinută după căderea comunismului, n.m.) ar putea să ducă la valorificarea unui potenţial enorm pentru literatură şi anume ce ni s-a întâmplat nouă, tuturor, vreme de patruzeci de ani. Sunt în momentul de faţă în Rusia câteva sute de romane care tratează acest subiect.” […]